SURSE Nicușor Dan va accepta procurorii-șefi propuși de PSD. Motivul: salvarea coaliției (Cotidianul)

Ce înseamnă ”umbrela nucleară” în Europa – Opțiunile României: Cum este asigurată de SUA pentru statele NATO și ce poate oferi Franța ((CursDeGuvernare) - Analiză: Are nevoie România de umbrela nucleară franceză? (DW) - Prețul carburanților, umflat nejustificat în România. Transportatorii economisesc 3.000 de lei la un plin făcut în Bulgaria (Adevărul) - Ce plăteşti de fapt când cumperi un litru de carburant. Cât ia statul şi cât rămâne la petrolist (Ziarul Financiar) - Chefuri de 8 martie, din banii femeilor! Cum împart primarii flori, bomboane și invitații la petreceri cu fonduri publice (SpotMedia)

SURSE Nicușor Dan va accepta procurorii-șefi propuși de PSD. Motivul: salvarea coaliției (Cotidianul)

Șeful statului este într-o situație în care oricum va pierde politic: fie respinge propunerile și intră în coliziune frontală cu PSD, gest care ar putea duce la ruperea coaliției de guvernare și, posibil, la suspendarea sa din funcție. Fie acceptă propunerile PSD și provoacă dezamăgirea votanților fideli, manifestată deja pe rețele sociale. Care va fi răul cel mai mic?

Președintele Nicușor Dan va accepta numirea procurorilor-șefi (Parchetul General, DNA și DIICOT) propuși de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, susțin pentru Cotidianul atât surse din coaliția de guvernare, cât și din echipa prezidențială. Potrivit legii, șeful statului poate să respingă propunerile venite de la Guvern. Numele selectate de Ministerul Justiției au fost contestate, cu precădere în mediul online, de o parte a societății civile, în special de votații președintelui. Însă Nicușor Dan este de părere că un conflict cu PSD ar duce la ruperea coaliției de guvernare și chiar suspendarea sa din funcție. Pe de altă parte, șeful statului este ”vizibil îngrijorat” de modul în care va reacționa electoratul său fidel, foarte sensibil la problema Justiției, susțin sursele citate.

Continuarea în Cotidianul.

Ce înseamnă ”umbrela nucleară” în Europa – Opțiunile României: Cum este asigurată de SUA pentru statele NATO și ce poate oferi Franța ((CursDeGuvernare)

Umbrela nucleară este o formă de garanție de securitate prin care un stat care deține arme nucleare se angajează să protejeze statele aliate sau prietene care nu dețin astfel de arme.

Statele europene membre NATO se află sub umbrela nucleară a SUA. Franța are una proprie și vrea să o extindă, iar România se numără printre țările invitate la discuțiile pe această temă.

În ceea ce privește componentele umbrelei nucleare a Franței, vorbim de o componentă de bază – patru submarine, care au rachete nucleare, balistice intercontinentale, cu rază de acțiune de 8.000-10.000 de kilometri, precum și de o componentă aeriană – rachete folosite de pe avioanele Rafale, cu o „bătaie” mai mică, de aproximativ 500 de kilometri.

Componenta maritimă de decurajare nucleară ar putea fi asigurată pentru România din Marea Mediterană. 

Întrebat în cât timp poate fi operaționalizat un sistem de descurajare nucleară precum cel propus de Franța, generalul Virgil Bălăceanu a spus că depinde de la țară la țară și s-a referit la cazul României.

„Aerodromurile noastre – atât Kogălniceanu, cât și Câmpia Turzii – permit aterizarea și decolarea Rafale. Dacă se merge pe ideea de depozitare, trebuie să pregătești și depozitele, care nu înseamnă altceva decât construcția hangarelor, care trebuie să aibă niște condiții de protecție a aeronavelor superioare. Deci asta nu înseamnă lucrări extrem de complexe și extrem de costisitoare și se poate realiza, într-un termen rezonabil, de un an la câțiva ani. Nu aceasta este problema majoră, pentru că nu sunt niște investiții foarte mari. Problema majoră ar fi decizia politică, iar partea de securitate se asigură pornind de la experiența franceză”, a adăugat generalul.

Toate explicațiile în CursDeGuvernare.

Analiză: Are nevoie România de umbrela nucleară franceză? (DW)

Aflată între două războaie, pe o falie geopolitică activă, României îi trebuie aliați puternici și stabili. Parisul propune Europei o strategie nucleară defensivă, care ar putea fi o soluție și pentru România.

De ce n-ar vrea România să intre în proiectul francez? În fond, ar fi protejată de încă un scut, din care vor face parte Germania și Polonia, două state din Europa Centrală apropiate geografic de România. Inițiativa Parisului e concepută să fie „complementară NATO”, nu opusă Alianței.

Apoi, relația strategică pe axa București-Paris s-ar consolida, într-un moment în care România are nevoie de o plasă de siguranță strategică.

Ce-ar avea de pierdut?

Liderii de la București se tem să nu piardă avantajele militare pe care i le dă America. Mai sunt și alegerile prezidențiale de anul viitor din Franța, unde favoritul cursei vine din zona extremistă.

Pentru România, a venit poate momentul să renunțe la sentimentul de neajutorare și să ia decizii fără teamă, făcându-și propriile analize, dar uitându-se și la ce fac statele importante ale continentului, care prevăd hăul ce urmează, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza DW.

Prețul carburanților, umflat nejustificat în România. Transportatorii economisesc 3.000 de lei la un plin făcut în Bulgaria (Adevărul)

Prețurile la pompă sunt umflate artificial în România, atrag atenția experții care cer intervenția urgentă a statului prin controale și reglementări. Românii plătesc cu 2 lei mai mult pe litru decât vecinii bulgari, depășind chiar și costurile generate de scumpirea petrolului și accize.

„În România alimentează doar transportatorii captivi și cei internaționali doar cât să ajungă în Ungaria și Bulgaria. Toți transportatorii care fac rute internaționale alimentează în țările de tranzit, alegând Bulgaria și Ungaria pentru că e mult mai ieftin”, a explicat Beniamin Lucescu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT) pentru „Adevărul”.

În acest context, FORT solicită Guvernului să returneze parțial acciza către transportatori, să reducă temporar nivelul acesteia, dar și să plafoneze temporar prețul combustibilului.

Ce plăteşti de fapt când cumperi un litru de carburant. Cât ia statul şi cât rămâne la petrolist (Ziarul Financiar)

Potrivit datelor din piață, preţul unui litru de carburant are următoarea structură. Cotaţiile internaţionale reprezintă circa 32% din preţul final, acciza este 35% din preţ şi se duce direct la stat, TVA este de 21% şi este din nou încasată de stat, iar compania petrolieră lucrează într-o marjă de circa 12%. Din această marjă, petrolistul acoperă costurile proprii, cum sunt cele cu distribuţia, rafinarea, dar păstrează o marjă şi pentru el, explică ZF.

Chefuri de 8 martie, din banii femeilor! Cum împart primarii flori, bomboane și invitații la petreceri cu fonduri publice (SpotMedia)

Atenția presei la modul în care se cheltuiesc banii publici începe să-i descurajeze pe unii dintre primarii care organizau chefuri cu iz electoral din taxele și impozitele oamenilor.

Un prim exemplu: primarul PSD din Comana (județul Giurgiu) a declarat pentru Spotmedia.ro că anulat o serie de chefuri de 8 martie pe care le organiza de peste un deceniu.  

Alți primari continuă, însă, petrecerile de sezon. În unele comune se organizează chiar mai multe rânduri de chefuri: unele gratuite din bani publici, altele, private, pentru cei care-și permit.  

În plus, se duc zeci de mii de euro pe flori, felicitări și anunțuri cu care primarii bifează prilejul zilei de 8 martie, din banii oamenilor.