|
De la Paris la Berlin, liderii partidelor din dreapta radicală se confruntă cu o alegere inconfortabilă: să susțină bombardamentele americane și israeliene în Iran sau să rămână fideli principiilor lor de suveranitate... Mulți dintre exponenții dreptei radicale se definesc ca fiind în opoziție cu ceea ce ei descriu drept islamizarea Europei și văd Israelul ca pe un aliat natural. Cu toate acestea, mulți dintre ei critică ceea ce prezintă drept excese imperiale americane și implicațiile costisitoare în afaceri externe. Politico analizează răspunsurile unor lideri marcanți ai extremei drepte europene la noua situație din Iran. În Franța, Reuniunea Națională, de extremă dreapta — care este pe primul loc în sondaje înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor — a adoptat o poziție critică față de intervenția SUA în Venezuela, considerând capturarea liderului țării, Nicolás Maduro, o încălcare a principiului suveranității naționale. Răspunsul la campania americano-israeliană din Iran a fost mult mai precaut. În mod notabil a lipsit orice condamnare a ofensivei unilaterale împotriva Iranului — un contrast puternic cu limbajul energic folosit după operațiunea americană din Venezuela, efectuată cu doar o lună mai devreme. Diviziune în AfD Peste Rin, în Germania, problema s-a dovedit la fel de delicată și pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Co-liderii partidului, Alice Weidel și Tino Chrupalla, și-au exprimat „o mare îngrijorare” cu privire la atacurile asupra Iranului, avertizând că „o nouă destabilizare a Orientului Mijlociu” „nu este în interesul Germaniei” și „trebuie să i se pună capăt”. Această poziție nu a fost pe placul altor personalități importante ale partidului, care consideră că ofensiva împotriva regimului islamist iranian ar trebui susținută. Această diviziune reflectă influența crescândă a unei aripi pro-ruse și antiamericane, cu rădăcini în estul Germaniei, unde se așteaptă ca AfD să aibă rezultate solide la următoarele alegeri regionale. Citeste siCum ar putea schimba războiul din Iran raportul de forţe şi alianţele regionale din Orientul Mijlociu George Simion, liderul român din dreapta radicală, a evitat să se poziționeze în țară față de situația din Golf. El a dat însă o declarație pentru Politico, afirmând că „În Iran, Venezuela și în alte locuri din lume, administrația Trump face ceea ce este necesar pentru siguranța lumii libere și a democrației.” Geert Wilders, liderul olandez de extremă dreapta, a salutat moartea lui Ali Khamenei, pe care l-a numit ”Diavolul Islamic”. În Marea Britanie, Nigel Farage, a criticat reacția premierului Keir Starmer care a ezitat la început în a permite SUA accesul la bazele britanice pentru misiuni împotriva Iranului. De partea sa, după cum remarcă ziarul Italian Il Manifesto, Giorgia Meloni a definit actuala criză a dreptului internațional drept „fiica agresiunii ruse împotriva Ucrainei”. Dar a avut mare grijă să nu spună niciun cuvânt care ar putea suna ca o susținere deschisă a atacului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România |