Tavanul, plagiatul și contabilul-șef de moșie (SpotMedia)

Apocalipsa? Era să fie… (Republica) - Bogăţie pe hârtie, ţevi reci. Cum a ajuns Bucureştiul, cu un PIB per capita peste alte capitale europene, să stea în frig cu bani pe masă (Ziarul Financiar) - Cum îl mai venerează românii contemporani pe Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale. Cazul Galați: vandalizat, băgat în ritualuri satanice, mânjit cu chimicale (Libertatea) - Ministrul Andras Demeter, invitat de ICR Londra să recite poezii de Ziua Culturii, în calitate de “actor aclamat” (Cultura la dubă)

Tavanul, plagiatul și contabilul-șef de moșie (SpotMedia)

La început de 2026, România arată ca o construcție improvizată: fațada e vopsită, dar pereții se prăbușesc peste cei dinăuntru.

Un elev din Botoșani ajunge la spital după ce tavanul cade peste el în clasă, într-un liceu care, teoretic, a fost recent reabilitat, cu bani din PNRR.

Primarul explică incidentul prin „uzura naturală”, „acumularea de umezeală” și „oprirea bruscă a agentului termic în vacanță”, care ar fi produs variații rapide de temperatură. Edilul susține că „nu era obligatorie desfacerea tuturor tencuielilor, dacă expertiza și proiectul tehnic nu impuneau această măsură”. Cu alte cuvinte, tavanul a căzut, copilul a ajuns la spital, dar documentele sunt în regulă.

Asta în timp ce, de peste trei săptămâni, România nu are ministru al Educației, pentru că PNL nu reușește să găsească un înlocuitor, iar premierul Ilie Bolojan se vede nevoit să preia interimar portofoliul.

Zeci de studii economice arată că investiția în Educație crește PIB-ul, competitivitatea și veniturile bugetare pe termen mediu și lung. România știe asta, o recită la conferințe, o scrie în strategii și programe de guvernare, dar guvernează ca și cum n-ar conta.

Bolojan se dovedește un bun administrator de moșie: știe să taie costuri, să strângă șurubul și să echilibreze registrele. Dar administrația de moșie nu este guvernare, iar contabilitatea nu este viziune, scrie Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia.

Cazul ministrului Justiției, Radu Marinescu, completează tabloul. Ancheta de plagiat apare public. PSD îşi susţine cu înverşunare propriul ministru. Timp de aproape două zile, premierul tace. Apoi, explică faptul că plagiatul e „o formă de furt”, dar nu poate avea nicio consecință politică până când nu se pronunță o „entitate independentă”.

Adică furtul intelectual e rău, dar nu suficient de rău încât să deranjeze coaliția. Întrebat dacă ministrul va pleca fără un verdict oficial, răspunsul e limpede: nu. Pentru că asta ar însemna o confruntare cu PSD, iar confruntarea a fost scoasă din fișa postului, că şi aşa e greu să guvernezi cu mârâielile constante ale social-democraţilor.

Apocalipsa? Era să fie… (Republica)

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, scrie că s-a săturat ca de mere pădurețe de toate Cassandrele care prevăd prăbușirea economiei și a întregii țări sub povara programului criminal al guvernului Bolojan. 

Reducerea deficitului asta înseamnă: a strânge cureaua; a consuma mai puțin; a trăi ceva mai puțin bine decât înainte.

Măsurile adoptate: nu perfecte, dar cu siguranță în direcția corectă.

 În 11 luni deficitul a ajuns la 6,4% din PIB anual și se pare că va fi sub nivelul-țintă de 8,4% din PIB la sfârșitul anului, iar asta fără a se ascunde sub preș unele cheltuieli, cum se întâmplase chiar în anul anterior.

Un alt reviriment îndelung așteptat a fost în absorbția fondurilor europene destinate României. Ritmul de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane euro lunar în perioada ianuarie 2021-iunie 2025 (54 luni), la 456,2 milioane euro lunar în ultimele 6 luni din 2025. 

O veste bună pentru debitorii băncilor este scăderea IRCC de la începutul anului, de la de la 6,06% la 5,68%. Ca urmare, rata medie la un credit imobiliar scade cu circa 50 lei lunar; o scădere suplimentară va avea loc în trimestrul următor.

Ceea ce nu s-a întâmplat și nu știm în ce măsură va fi urnită din loc este restructurarea sectorului public.  Reducerea numărului de funcționari ai statului s-a gripat înainte de a începe. Orice discuție despre o viitoare reorganizare administrativ-teritorială pare a fi fost complet îngropată. Partidele care actionează consecvent și eficace pentru a evita modernizarea autentică a României par să aibă, din nou, succes.

Integral în Republica.

Bogăţie pe hârtie, ţevi reci. Cum a ajuns Bucureştiul, cu un PIB per capita peste alte capitale europene, să stea în frig cu bani pe masă (Ziarul Financiar)

În Bucureşti, lipsa căldurii şi avariile repetate au devenit o normalitate, în pofida accesului la fonduri europene şi a unei emisiuni de bonduri care ar fi putut susţine modernizarea sistemului.

Bucureştiul se află într-un paradox economic. Capitala României generează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale PIB per capita din Europa Centrală şi de Est şi depăşeşte, potrivit statisticilor europene, oraşe consacrate precum Viena şi Berlin.

Cu toate acestea, iarnă de iarnă zeci de mii de apar­tamente rămân fără apă caldă şi căldură, iar avariile din reţeaua de termoficare au devenit aproape un fapt banal al vieţii urbane trăite de bucureşteni. În jur de 3.500 de blocuri din Capitală, adică aproape 40% din cele racor­date la sistemul de termoficare, au probleme cu fur­ni­zarea de apă caldă şi căldură în prezent. La finalul anului 2025 erau 11 şantiere deschise pentru lucrări de reparaţii, modernizare şi remediere a avariilor pe reţeaua termică primară făcute de Termoenergetica Bucureşti.

Citiți mai mult în ediția tipărită a ZF.

Cum îl mai venerează românii contemporani pe Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale. Cazul Galați: vandalizat, băgat în ritualuri satanice, mânjit cu chimicale (Libertatea)

La Galați, dacă nu știați, din 16 octombrie 1911, există primul grup statuar din România al poetului Mihail Eminescu. Frederic Storck, creatorul sculpturii, a gândit un Eminescu împreună cu Veronica Micle, în sfârșit. Poetul însoțit de muza lui.

Libertatea propune un reportaj despre felul în care românii au grijă de valorile lor.

Ministrul Andras Demeter, invitat de ICR Londra să recite poezii de Ziua Culturii, în calitate de “actor aclamat” (Cultura la dubă)

ICR Londra îl prezintă pe Andras Demeter, ministrul Culturii, drept unul dintre invitații speciali ai unui “excepțional recital de poezie” care va marca Ziua Culturii la Londra, pe 17 ianuarie. Potrivit comunicatului transmis în engleză publicului britanic, Andras Demeter este “un actor aclamat”, precum și “un actor poliglot care pornește într-o călătorie artistică și intelectuală de o amploare excepțională”. Acesta va recita poezii eminesciene precum “Lacul”, “Dintre sute de catarge”, precum și “Flori de mucigai”, de Tudor Arghezi, sau “Vârsta de aur a dragostei”, de Nichita Stănescu.

ICR spune că evenimentul “oferă publicului britanic o experiență care deschide noi perspective asupra textelor clasice și moderne.” Demeter va apărea alături de actrița Emilia Popescu și de pianistul Cătălin Răducanu.

Deși recitalul se numește “Aplauze pentru poet”, pe site-ul ICR nu există nicio prezentare a poeților români incluși în program, ci doar prezentarea interpreților, informează Cultura la dubă.

România sărbătorește anual Ziua Culturii Naționale pe data de 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu.