|
În Republica Moldova apar tot mai multe informații cu privire la rețeaua de votanți finanțată de Rusia. Autoritățile de la Chișinău spun că au descoperit o schemă de corupere masivă, care ar putea cuprinde un număr enorm de alegători, între 150.000 și 300.000, suficient pentru a putea influența rezultatul votului într-o țară precum Republica Moldova. Dar poate fi acest model replicat și în alte țări, inclusiv în România? Este posibil ca și la noi, alegerile să fie influențate de o rețea finanțată de la Moscova? O adevărată armată din umbră. Așa ar putea fi caracterizată rețeaua de influență construită de Kremlin în Republica Moldova și pe care autoritățile de la Chișinău o consideră responsabilă pentru votul foarte strâns la referendumul pro-european. Potrivit unor investigații media și ale procurorilor, această rețea este finanțată din Rusia, prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul furtului unui miliard de dolari din băncile moldovenești și refugiat acum în Rusia. Dar cum funcționează această veritabilă coloană a cincea? Dumitru Pelin este directorul portalului Nord News, din orașul Bălți. Situat în nordul țării, Bălți trece drept unul dintre bastioanele pro-rusismului din Republica Moldova. ”Deci, acesta este un sat. Satul este împărțit în mahalale, de două sau trei străzi. Fiecare are câte un influencer. Dacă îi tai capul unuia apare altul. Nu poți să-i decapitezi”, spune Dumitru Pelin. Victor Gaideec, redactor la Nord News, povestește ce s-a întâmplat în duminica referendumului și cum prezența la vot a crescut brusc pe parcursul zilei. ”Dimineața erau foarte puțini oameni. Și eu chiar am transmis de dimineață că prezența era mult mai scăzută decât de obicei. Un președinte de secție îmi spunea că, de obicei, la ora 7.30 era coadă, acum erau foarte puțini. Doar 30-40 de oameni în primele două ore. Apoi, prezența s-a intensificat iar noi n-am înțeles din ce cauză. Dar când am văzut rezultatele am înțeles că intervenise factorul politic. Oamenii au primit indicația, prin rețeaua Telegram, să meargă să voteze contra. Echipa Partidului Acțiune și Solidaritate n-a lucrat bine, dar Șor a lucrat mai bine. Participarea a fost de 52%, niciodată la Bălți nu a fost atât de mare”, spune Victor Gaideec. Citeste siChișinău: Amenzi pentru fraudă electorală, fenomenul nu poate fi stopat în 2 săptămâni Am mers și în sudul Republicii Moldova, la Comrat, în Găgăuzia, unde 90% din alegători au votat negativ la referendum. Mihail Sirkeli este fondatorul și coordonatorul portalului Nokta, o publicație pro-europeană – ceva cu totul neobișnuit în această regiune puternic pro-rusă. El explică funcționarea acestei rețele și mai ales pericolul ca ea să fie replicată în statele Uniunii Europene, inclusiv în România: ”Ei sunt organizați pe principiul legiunii romane, cu coordonatori de 1.000 de oameni, de 100 și de 10. Coordonatorii sunt responsabili pentru a atrage și a păstra oamenii în această rețea. Sunt instruiți cum să le vorbească și îi mențin inclusiv prin mijloace financiare”
Mihail Sirkeli crede că modelul poate foarte ușor să apară și în alte părți: ”Acest model poate fi replicat în întreaga Europă de Est. Aici vorbim despre un alt nivel, nu doar despre influențarea opiniilor. Și sunt convins că pot să o facă și într-o țară ca Germania. E adevărat, cu costuri mai mari. Dar... care-i problema? Aici au cheltuit echivalentul unei rachete. În România, i-ar costa zece sau o sută. În Germania, o mie. Care-i problema? Aceasta înseamnă o armată a votanților care se dezic de convingerile lor pentru 50 sau 100 de euro. Ai apăsat butonul, s-au activat. Și, credeți-mă, poate fi construită ușor și în România. La final, important este să cucerești țara prin metode nonmilitare. Este important ca fenomenul din Republica Moldova să fie monitorizat de vecinii noștri, în primul rând, România. Pentru că, vedeți, au apărut niște politicieni care în mod normal n-ar trebui să apară. Iar în România urmează alegeri”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România |