Acordul Italia-Albania privind migranții, un posibil model pentru UE

La mai puțin de un an de la semnarea unui acord controversat între Roma și Tirana, primii migranți reținuți în apele italiene au ajuns miercuri în Albania. O externalizare în premieră pentru Europa. Și un subiect de controverse, notează comentatorii.

Le Monde descrie condițiile în care sunt instalați migranții.

Este vorba despre adăposturi din prefabricate de 12 metri pătrați, înconjurate de pereți înalți, și monitorizate de camere și membri ai forțelor de ordine italiene.

Migranții își vor putea depune cererea de azil și zece ecrane gigantice au fost instalate într-un tribunal din Roma pentru a permite judecătorilor să supravegheze audierile. Solicitanții vor comunica cu avocații lor prin videoconferință.

Această externalizare este o premieră în Europa și a fost posibilă printr-un acord controversat semnat în noiembrie 2023 între șefa guvernului italian, Giorgia Meloni (extremă dreapta) și premierul albanez, Edi Rama (socialist), în numele relaţiilor îndelungate care unesc cele două ţări.

Potrivit The New York Times, planul este prezentat de guvernul italian și de unii lideri ai Uniunii Europene ca un model inovator de gestionare și descurajare a imigrației în Italia, dar a fost criticat de oficialii și grupurile pentru drepturile omului, care se tem că ar pune migranții în pericol și îi va expune la încălcări ale drepturilor.

Libération vede  „o zi întunecată pentru Europa” dar notează că  ”UE ar putea să se inspire din această măsură, (...) după cum a scris luni președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sub presiunea mai multor state membre, printre care Franța și Germania. O întâlnire informală, la inițiativa Italiei, va avea loc la Bruxelles, în marja summitului din 17 și 18 octombrie”.

Și La Vanguardia observă că Bruxelles-ul ”dorește să înăsprească reglementările privind deportarea și promovează modelul controversat pe care Italia l-a convenit cu Albania ca „soluție inovatoare” pentru migrație. De la controalele la frontieră în Franța și Germania până la suspendarea temporară a drepturilor de azil în Finlanda și Polonia, respingerea migrației se extinde în toată Europa.” (Sursa: Eurotopics)

Citeste siAlbania: Acord bilateral cu Italia privind pensiile imigranților

„Europa s-a obișnuit cu centrele de refugiați în care oamenii trebuie să trăiască perioade lungi, fără perspective sigure, dar acest lucru este cu totul la un alt nivel”, scrie Süddeutsche Zeitung. Ziarul consideră că ”Albania nu poate fi soluția și este o dovadă explicită a neputinței și inumanității Europei.”

”Este într-adevăr o strategie umană și eficientă?”- se întreabă Irish Examiner.

Capacitatea UE de a replica modelul Italia-Albania este, discutabilă. Conform legislației UE, cererile de azil trebuie să fie procesate în UE ori de câte ori se solicită azil pe teritoriu, la frontieră sau în apele teritoriale ale unui stat membru.

Prin urmare, procedurile de externalizare pot fi efectuate numai dacă migranții sunt interceptați în apele internaționale sau la frontierele terestre din afara UE.

La Repubblica acuză Roma că acționează ca o putere colonialistă față de Albania:

„Încă din vremurile când Galeazzo Ciano era ministru de externe [în guvernul lui Mussolini] țara vulturilor a exercitat o fascinație irezistibilă asupra dreptei italiene, care acum se poate lăuda că a italianizat din nou o mică parte a acesteia”.

Iar El País se teme de o brutalizare a societății:

„De câteva luni, oamenii au putut să spună orice prostie le trece prin cap despre imigranți, fără ca cineva să le bată obrazul. Am auzit chiar că metoda Meloni funcționează și că ar trebui replicată în Spania. ... Rezultatul indiferenței noastre va fi o societate mai violentă și mai crudă.”