|
Datele din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Capitalei sunt brutale: doar 1% din deplasările zilnice din București se fac pe bicicletă. În Copenhaga sau Amsterdam procentul depășește 30%, iar în multe orașe germane e peste 15%. Nu e o chestiune culturală sau de mentalitate, doar o problemă de infrastructură. Oamenii nu merg pe bicicletă acolo unde nu există piste sigure și continue. Paradoxul e că Bucureștiul e sufocat de mașini, dar are una dintre cele mai mici utilizări ale bicicletei din Europa. În orașele cu infrastructură velo serioasă, trecerea s-a produs nu prin educație, ci prin construcție: pistele apar, oamenii le folosesc. Masterplanul și proiectul I Love Velo, care ar trebui să lege prin piste o parte dintre sectoarele orașului, sunt pașii corecți, însă după ani de piste rămase pe hârtie, scepticismul e îndreptățit. |