Search

Home > Jurnal RFI > Puține vești bune din economie și multă incertitudine
Podcast: Jurnal RFI
Episode:

Puține vești bune din economie și multă incertitudine
Category: Society & Culture
Duration: 00:03:52
Publish Date: 2026-04-08 03:47:21
Description:

Ieri, Consiliul de administrație al BNR s-a întrunit pentru ședința de politică monetară. Mai concret, decizia este legată de dobânda-cheie. Așteptările erau ca banca centrală să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară, ceea ce s-a și întâmplat. Adică, dobânda a fost păstrată la nivelul de 6,5%, deși o rată a inflației care depășește 9% ar fi fost un motiv suficient pentru crește dobânda-cheie, nu pentru a o scădea.

Dar, în stabilirea dobânzii de politică monetară, BNR ia în calcul mai mulți factori din economie, cel mai important fiind ritmul creșterii economice, iar din acest punct de vedere dobânda ar fi fost ideal să scadă. Din arbitrajul dintre inflație și creștere economică, BNR a decis să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară.

Dincolo strict de hotărârea Consiliului de administrație este interesantă analiza băncii centrale referitoare la evoluția economiei. Ce ne spune BNR? Sintetic, mesajele sunt următoarele. Rata inflației s-a redus ușor de la 9,69%, în decembrie 2025, la 9,31%, în luna februarie a.c. Scăderea a fost datorată dinamicii tarifelor energiei electrice și gazelor naturale, în schimb, însă, prețurile administrate la produsele din tutun și la combustibili au crescut.

Economia a fost în recesiune tehnică, pentru că în trimestrul III 2025 a scăzut cu 0,1%, față de trimestrul precedent, și cu 1,9% în trimestrul IV 2025. De asemenea, dinamica produsului intern brut a fost tot negativă.

Culmea este că investițiile au crescut, ceea ce este un fapt pozitiv în sine, dar este de neînțeles motivul pentru care impactul în PIB este extrem de redus. Deficitul de balanță comercială a scăzut, iar cel de cont curent s-a redus în pofida faptului că balanța veniturilor s-a înrăutățit, ceea ce arată că balanța serviciilor a susținut contul curent.

În ianuarie a.c., consumul populației a scăzut mult, volumul lucrărilor de construcții a intrat în teritoriul negativ, iar producția industrială și-a amplificat contracția. Numărul de salariați a scăzut, iar sondajele de specialitate arată un interes mai redus al managerilor de companii pentru angajarea de forță de muncă. Până acum, cu greu se poate găsi o veste bună care să vină dinspre economie.

BNR face și o serie de anticipări privind evoluția economiei în perioada următoare. Astfel, banca centrală arată că inflația va crește în perioada martie-iunie a.c. mai mult decât previziunile anterioare, în special din cauza influențelor în economie ale războiului din Orientul Mijlociu.

În același timp, reducerea deficitului bugetar, inițiată anul trecut, are ca efect și reducerea inflației în special prin scăderea cererii. Un alt efect va fi și reducerea deficitului de cont curent.

Dar, banca centrală specifică și multele incertitudini cu care se confruntă economia românească și cea globală. Este vorba despre semnele de întrebare legate de continuarea reducerii deficitului bugetar și despre riscurile pe care le generează războiul din Orientul Mijlociu. Criza energetică, puterea de cumpărare a consumatorilor, activitatea și profiturile firmelor pot fi influențate în mod negativ de evoluțiile din Golful Persic.

În final, BNR atrage din nou atenția asupra importanței atragerii de fonduri europene pentru economia locală. Ceea ce pare singurul punct fix pentru România într-o economie aflată în schimbare.
Total Play: 0

Some more Podcasts by France Médias Monde

800+ Episodes
Le débat     10+
2K+ Episodes
Appels sur l ..     7
200+ Episodes
Archives d'A ..     7