Aurul României, Ungariei și Poloniei. Asemănări și deosebiri

Care au fost, în ultimii ani, deciziile celor trei state ex-socialiste, Polonia, Ungaria și România, în ceea ce privește rezerva de aur? Două dintre ele au cumpărat, unul a preferat să rămână la același nivel.

Ungaria a depășit România în materie de rezerve de aur, Polonia a cumpărat masiv, iar România păstrează de două decenii neschimbată cantitatea de aur pe care o deține.

În anul 2024, Ungaria a făcut un pas înainte crescând rezerva de aur de la 94,5 la 110 tone, ceea ce, simbolic sau nu, depășește pentru prima oară în istoria modernă cantitatea de aur deținută de România. De altfel, prin aceste achiziții Ungaria a devenit țara cu cele mai mari rezerve de aur pe cap de locuitor din regiune, respectiv 0,37 uncii per capita.

România păstrează constantă cantitatea de aur pe care o are în rezervă și anume rămâne cu 103,6 tone, încă din anii 2000. Într-o perioadă în care băncile centrale de la nivel mondial au făcut achiziții serioase de aur, România a preferat să aibă un comportament conservator. Desigur, în ultimul an, atunci când prețul aurului a crescut spectaculos, decizia de a cumpăra a fost costisitoare, dar, băncile centrale și statele s-au uitat mai puțin la costuri și mai mult la siguranța financiară pe care o transmite consolidarea rezervei de aur.

Ungaria și România seamănă din câteva puncte de vedere. Ambele state au o parte din aur depozitat la Londra. România are la Banca Angliei aproximativ 60% din rezervă (60 de tone), iar Ungaria are 15,5 tone din cele 110 în seifurile de la Londra.

De altfel, în România, în urmă cu șapte ani, câțiva politicieni populiști au deschis tema repatrierii aurului de la Londra. Argumentele erau foarte vagi, politicienii respectivi au ieșit destul de repede din scenă și subiectul s-a închis.

Între Ungaria și România a mai existat un punct asemănător. Ambele state au fost obligate de conjunctura războaielor mondiale să își trimită rezerva de aur în străinătate. Astfel, în timpul celui de-al doilea război mondial, Ungaria și-a evacuat rezervele de aur în Austria. Metalul prețios a rămas în custodia SUA și a revenit în Ungaria în august 1946.

România a cunoscut o adevărată tragedie. În anii 1916-1917, România a transferat tezaurul său, inclusiv o parte din rezerva de aur, la Moscova. Schimbarea de regim din Rusia, venirea la putere a bolșevicilor, a făcut ca URSS să nu mai returneze tezaurul. În pofida documentelor care există (guvernatorul Isărescu a declarat că dosarul tezaurului a fost transmis de la un guvernator al BNR la altul) și în pofida demersurilor făcute, România nu a putut recupera până acum tezaurul de la Moscova. BNR arată că rezerva de aur monetar a României este singurul caz în care cu acte în regulă și cu toate garanțiile depozitarului acesta nu și-a respectat obligațiile asumate. În total, România are la Moscova 91,5 tone de aur fin.

De exemplu, în timpul celui de-al doilea război mondial, 2,7 milioane de tone de aur aparținând Poloniei au fost depozitate la BNR doar pe baza unei chitanțe de primire. Banca Națională a României a avut grijă de aurul polonez, l-a păstrat, l-a evacuat la Tismana împreună cu aurul românesc atunci când armata roșie a intrat în țară și, în anul 1947, l-a restituit Poloniei.

În ultimii ani, Banca Națională a Poloniei a fost un cumpărător activ de aur. Statistica arată că anul trecut, banca centrală poloneză a cumpărat 100 de tone de aur ajungând la o rezervă de 550 de tone, mai mare chiar decât cea a Băncii Centrale Europene.

Polonia nu vrea să se oprească aici, iar planul este să mai achiziționeze încă 150 de tone. Este un proiect scump, dacă ne gândim că prețul de cumpărare ar putea ajunge la peste 20 miliarde de dolari. Activele de rezervă ale Poloniei sunt de aproximativ 270 miliarde de dolari, în timp ce România are rezerve internaționale de 80 miliarde de euro. În concluzie, în ceea ce privește rezerva de aur a României, istoria ne-a lovit crunt, iar prezentul ne obligă la stagnare.