|
Presa internațională trage semnalul de alarmă: criza energetică se agravează, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu continuă. Și nicio parte a lumii nu este scutită. Pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu continuă, economia globală se confruntă cu o perioadă de incertitudine – iar facturile la energie sunt așteptate să crească, ceea ce va duce la creșterea costului vieții, rezumă HuffPost EuObserver constată că ”până în prezent, statele membre UE acționează pe cont propriu prin reduceri de impozite, control al prețurilor, subvenții specifice și reguli de piață. Rezultatul este un cocktail de politici, dintre care unele contribuie la scăderea cererii, în timp ce majoritatea altora riscă să o împingă mai sus, chiar dacă se profilează o lipsă de aprovizionare”. Și publicația franceză La Tribune atrage atenția că Europa se confruntă cu o reducere a stocurilor de motorină și kerosen. ”Directorul executiv al Shell, avertiza săptămâna trecută cu privire la posibile penurii de energie încă din aprilie, referindu-se la combustibilul pentru avioane, motorina și benzina ca fiind printre primele produse afectate”. Citeste siCoordonare europeană privind prețurile energiei ”Asia va avea cel mai mult de suferit din cauza crizei energetice generate de războiul din Iran”, avertizează ziarul din Singapore The Straits Times, citând o firmă de analiză. ”Continentul nu are suficiente resurse energetice proprii pentru a acoperi deficitul”. Potrivit experților citați de ziar, ”nu va fi suficient nici pentru China nici pentru țările mari precum Filipine sau Indonezia. Deci este o adevărată criză energetică”, spun experții. Nu cumva Norvegia ar putea fi cheia? Potrivit analizei revistei Nature, războiul din Iran remodelează peisajul energetic ”Pe măsură ce prețurile cresc și guvernele se grăbesc să răspundă, criza subliniază o nevoie urgentă de a regândi securitatea energetică. În primul rând, producătorii de petrol și gaze din Golf trebuie să își diversifice rutele comerciale pentru a reduce dependența de blocaje. Sunt necesare și alte infrastructuri portuare, de conducte și de depozitare. Toate acestea vor costa sute de miliarde de dolari. Dar povara financiară nu ar trebui să fie pusă exclusiv pe seama statelor producătoare. Și consumatorii globali ar trebui să contribuie, pentru a asigura reziliența fluxurilor comerciale pe termen lung”. Iar revista franceză L’Express întreabă dacă nu cumva Norvegia ar putea fi cheia pentru a depăși criza gazului în Europa: ”Șocurile geopolitice recente nu au făcut decât să consolideze rolul strategic al acestui vecin nordic. În urma invaziei rusești în Ucraina, Norvegia a adus deja Europei un serviciu valoros, permițându-i să depășească mai rapid dependența de gazele din Est. În calitate de principal furnizor al UE, exporturile sale au crescut de la 79,5 miliarde de metri cubi (m3) în 2021 la 97,2 miliarde anul trecut, conform celor mai recente date ale Comisiei. Aceasta reprezintă o treime din nevoile Europei”. |