Search

Home > Jurnal RFI > E3, E4, G5, NB8... și alte ”grupuri de încredere” în Europa
Podcast: Jurnal RFI
Episode:

E3, E4, G5, NB8... și alte ”grupuri de încredere” în Europa
Category: Society & Culture
Duration: 00:03:27
Publish Date: 2026-03-24 06:45:10
Description:

Diplomații din Uniunea Europeană caută căi pentru a exclude Ungaria din discuțiile sensibile, de teama scurgerilor de informații către Rusia. Mișcarea vine după ce ziarul american The Washington Post a dezvăluit că ministrul de externe ungar ar fi transmis ani la rând către Moscova informații din discuțiile cu ușile închise. Una dintre soluții o reprezintă grupurile închise de discuții. Acestea există de mai mult timp în Uniunea Europeană.

 

După apariția dezvăluirilor din The Washington Post, premierul polonez Donald Tusk a declarat că bănuia de mult timp jocul dublu al Budapestei, astfel că în reuniunile formale ale Consiliului European s-a limitat să vorbească strictul necesar și doar în momentele în care era absolută nevoie.

Chestiunile sensibile rămân, așadar, a se discuta în formate mai restrânse, bazate pe încredere între parteneri.

Cum ar fi E3, cunoscut și sub numele de „triumviratul UE”. Denumirea se referă la cooperarea trilaterală dintre Franța, Germania și Italia. Acest format a apărut în 2003, în negocierile cu Iranul privind activitățile sale nucleare.

De atunci, E3 a evoluat pentru a aborda o gamă mai largă de probleme internaționale, inclusiv Siria, Africa și regiunea indo-pacifică.

Un alt format este Triunghiul de la Weimar – între Germania, Franța și Polonia, numit după orașul german în care a avut loc prima întâlnire de acest gen, în 1991. Grupul a căpătat noi valențe odată cu aderarea Poloniei la Uniunea Europeană.

Însă, potrivit unei analize Euractiv, scânteia care a provocat explozia subgrupurilor europene a venit pe 6 noiembrie 2024, a doua zi după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA pentru a doua oară.

Citeste siSzijjarto-Lavrov: trădare sau ceva normal?

În aceeași zi, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, s-a grăbit să-l vadă pe omologul său francez, Sébastien Lecornu, la Paris, bântuit de perspectiva unui președinte american imprevizibil și de impactul asupra arhitecturii de securitate a Europei.

Li s-au alăturat miniștrii apărării din Italia, Marea Britanie și Polonia – și așa a apărut Grupul celor Cinci (G5). Adică grupul statelor europene care alocă cel mai mult pentru apărare. Doar două săptămâni mai târziu, s-au alăturat Spania și diplomația UE, lansând ceea ce este acum cunoscut sub numele de „Weimar Plus”.

Subgrupurile au continuat să se înmulțească de atunci.

Așa-numita Coaliție a Voluntarilor a apărut ca un grup de aproximativ 30 de membri axat pe securitatea postbelică a Ucrainei.

La scurt timp a apărut un cvartet informal  fără un nume oficial (dar cunoscut informal ca E4), care cuprinde Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia.

Să nu uităm nici Formatul Celor Opt Nordici-Baltici (NB8) care a jucat un rol semnificativ în integrarea statelor baltice în Uniunea Europeană.

În ce măsură aceste grupuri informale – dar bazate pe încredere – contribuie la consolidarea Europei sau mai curând la fragmentarea ei rămâne de discutat.

Să remarcăm însă absența României din toate aceste micro-formate – cu excepția cadrului mai larg al Coaliției de Voință pentru Ucraina.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Total Play: 0

Some more Podcasts by France Médias Monde

800+ Episodes
Le débat     10+
2K+ Episodes
Appels sur l ..     7
200+ Episodes
Archives d'A ..     7