Economia americană „strănută”, cea mondială, în pericol să facă „gripă”

La aproape două săptămâni de la începerea conflictului din Orientul Mijlociu apar efectele în economie, analizele și estimările privind evoluția viitoare. În mod vizibil, piețele au avut o dinamică negativă. O analiză publicată de agenția financiară S&P Global sintetizează evoluția mărfurilor energetice și ale produselor agroalimentare. Prețul țițeiului Brent a crescut în perioada 24 februarie-9 martie a.c. cu 41%, tariful gazului natural lichefiat destinat statelor asiatice a crescut cu 132%, iar prețul polițelor de asigurare împotriva riscurilor de transport a urcat de opt ori.

Prețul aluminiului a crescut cu 20%, iar cel al fertilizanților cu aproape 40%, ceea ce arată că efectul asupra sectorului agricol ar putea fi semnificativ. Este adevărat că prețurile materiilor prime agricole, grâu sau porumb, au crescut ceea ce, însă, pune din nou presiune asupra inflației produselor alimentare.

Totodată, analiza S&P Global arată că de la declanșarea conflictului până la sfârșitul săptămânii trecute traficul navelor prin strâmtoarea Ormuz a tins spre zero. În același timp, analiza atrage atenția că statele din Golful Persic sunt dependente la rândul lor de importuri, în special, de grâu, ulei sau zahăr. Blocarea strâmtorii obligă importatorii să folosească porturile din Marea Roșie, o variantă mai costisitoare și destul de nesigură.

Analiza este relevantă pentru că riscurile inflaționiste pun presiune acum asupra economiei mondiale. De altfel, specialiștii au început să privească atent asupra economiei americane. Părerile sunt împărțite: optimiștii văd o economie americană rezilientă, pesimiștii observă deja primele semne ale încetinirii creșterii și ale inflației.

Toți specialiștii sunt, însă, de acord că efectele războiului asupra economiei americane și mondiale vor fi dependente de durata conflictului. Deocamdată, în luna februarie a.c., economia americană a pierdut 92.000 de locuri de muncă, iar creșterea economică anualizată a fost, în ultimul trimestru al anului trecut, de numai 0,7%, la jumătate față de nivelul prognozat.

În funcție de durata conflictului, economiștii anticipează probleme mari și pentru economia americană, adică o reducere a creșterii economice și inflație. Sondajele arată că riscul de recesiune și-a dublat probabilitatea, până la 30%, iar prognozele nu exclud un preț al țițeiului care să atingă 150 de dolari barilul.

De altfel, ca întreaga economie globală și cea americană este amenințată de inflație. Dacă firmele americane producătoare de țiței și gaze naturale pot fi mulțumite cu noile cotații, consumatorii sunt afectați direct de prețul benzinei la pompă. De exemplu, economiștii americani au calculat că o creștere cu 10 dolari a prețului barilului de țiței are ca efect o creștere cu 25 de cenți a galonului de carburant.

Încrederea consumatorilor este la un nivel redus, iar costul vieții îi face pe americani să apeleze la credite. De aceea, poziția Rezervei Federale este din nou în atenție. Banca centrală a SUA va avea marți și miercuri ședința de politică monetară.

Acum, mai mult ca în ultimele luni, guvernatorii Rezervei Federale sunt în dubiu: să scadă sau nu nivelul dobânzii, care se află în acest moment în intervalul cuprins între 3,50% și 3,75%? Din nou, banca centrală americană caută echilibrul între decizia care să ducă la scăderea inflației fără să afecteze creșterea economiei și crearea de noi locuri de muncă.

În interiorul Rezervei Federale sunt două curente de opinie, cel al așa-numiților „șoimi” care sunt prudenți în luarea deciziilor și „porumbeii”, susținători ai măsurilor de creștere a economiei și de încurajare a înființării de noi locuri de muncă și deci promotori ai scăderii dobânzilor. Președintele Trump știm cum vede politica monetară, respectiv își dorește o cât mai rapidă scădere a dobânzii. Numai că în acest climat complicat și în fața pericolului de creștere a inflației, decizia Rezervei Federale americane ar putea fi o amânare a reducerii dobânzii cheie.