Acord pentru sprijinirea fermierilor în lanțul de aprovizionare

Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la unele măsuri care vizează întărirea poziției fermierilor pe lanțul de aprovizionare.

Măsurile includ simplificarea normelor pentru recunoașterea juridică a organizațiilor de producători și impunerea utilizării contractelor scrise în relațiile comerciale dintre fermieri, procesatori și alți actori din lanțul valoric. De asemenea, prevăd introducerea posibilității acordării unui sprijin financiar suplimentar în perioade de dezechilibre grave ale pieței, în cadrul intervențiilor sectoriale din politica agricolă comună.

Cu această ocazie au fost actualizate reglementările pentru o mai bună protecție a termenului „carne” și a denumirilor anumitor produse din carne. Printre preparatele care nu fac obiectul acestei protecții se numără burgerii și cârnații, care pot fi produși pe bază de carne sau pot conține produse de origine vegetală. Altfel spus, denumiri precum „burgeri vegetarieni” sau „cârnați vegani” vor fi permise.

Acordul politic va trebui confirmat de votul formal al colegiuitorilor.

Bruxelles-ul deschide dezbaterea despre viitorul sistemului alimentar

Comisia Europeană a lansat seria dialogurilor privind produsele alimentare, creând un nou cadru de discuții dedicat viitorului sistemului alimentar european. Prima sesiune, intitulată „Restabilirea legăturii dintre agricultură, teritoriu și alimente”, a reunit reprezentanți ai sectorului alimentar, invitați să dezvolte idei privind modul în care alimentele locale, sezoniere și produse în mod durabil pot fi mai bine valorificate și promovate în Uniunea Europeană. Discuțiile au vizat analiza mecanismelor de stimulare a consumului de produse locale și sezoniere, susținerea standardelor ridicate de mediu și sociale, inclusiv agricultura ecologică, precum și dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, cu o atenție specială acordată rolului achizițiilor publice și cooperării producătorilor cu autoritățile locale.

O a doua întâlnire, pe tema competitivității industriei alimentare, este planificată în cursul acestui an.

Agricultorii, protejați prin noul mecanism european

„Fermierii europeni vor fi mai bine protejați de șocurile pieței și de creșterile bruște ale importurilor”, a declarat ministrul cipriot al energiei, comerțului și industriei, cu ocazia adoptării de către Consiliu a regulamentului de punere în aplicare a clauzelor de salvgardare bilaterale din acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur.

Regulamentul introduce proceduri mai rapide pentru protejarea sectoarelor agricole europene și definește factorii care pot declanșa investigații privind produsele sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, orez, miere, ouă, usturoi, etanol, zahăr și citrice. Pentru aceste produse este stabilit un prag de 5% raportat la media ultimilor trei ani a volumului importurilor și a nivelurilor prețurilor din Mercosur. Investigațiile se vor încheia în termen de patru luni, iar măsurile provizorii vor fi puse în aplicare în termen de 21 de zile în cazuri urgente, se arată în comunicatul Consiliului Uniunii Europene.

Mecanismul de protecție va intra în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, urmând să producă efecte atât asupra acordului comercial interimar, așteptat să fie aplicat provizoriu în lunile următoare, cât și asupra acordului de parteneriat mai amplu, care trebuie ratificat în Parlamentul European.

Până la începutul acestei săptămâni, trei state din blocul sud-american, Argentina, Brazilia și Uruguay, l-au ratificat deja.

Două insecticide interzise în importurile alimentare din UE

Regula Uniunii Europene de toleranță zero pentru importurile de alimente care conțin reziduuri a două pesticide interzise în blocul comunitar a intrat în vigoare la data de 7 martie. Este vorba despre clotianidin și tiametoxam, două insecticide din clasa neonicotinoidelor considerate dăunătoare pentru populațiile de polenizatori.

Potrivit euractiv.com, Comisia Europeană ia în considerare restricții mai ample privind reziduurile de substanțe periculoase din produsele alimentare importate. În prezent, analizează extinderea interdicției și asupra imidaclopridului.

O evaluare a impactului este în curs de desfășurare, un studiu preliminar al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei fiind așteptat la sfârșitul acestui an.

Producția de fistic din Spania crește rapid în contextul cererii globale

Producția de fistic din Spania crește rapid, devenind o cultură tot mai importantă a economiei agroalimentare locale și un exemplu al modelului „De la fermă la furculiță”.

Recolta pentru acest sezon este estimată la peste 42.000 de tone, în creștere puternică față de 8.200 de tone în 2018, cu regiunile Castilla-La Mancha, Andaluzia și Aragon în fruntea producției, notează euronews.com. Numai în ultimul an, producția spaniolă de fistic a avansat cu 73,6%.

Deși este un actor minor în context global, Spania încearcă să câștige cote de piață și să se adapteze cererii care a crescut neașteptat în ultimii ani, transformând fisticul dintr-o gustare într-un ingredient folosit tot mai mult în industria alimentară.

În prezent, doar aproximativ 10% din producția spaniolă este procesată industrial, însă sectorul tinde să se concentreze pe valoarea adăugată și să adopte un model integrat, de la cultură și procesare până la vânzare, inclusiv în restaurantele locale. Potrivit operatorilor din industrie, această abordare ajută la menținerea populației în mediul rural și creează locuri de muncă, inclusiv pentru muncitori imigranți. Trasabilitatea totală și absența aditivilor sunt principalele argumente cu care sectorul spaniol dorește să concureze pe piața mondială.

Creșterea cererii globale, alimentată de popularitatea produselor cu fistic, ar putea consolida și mai mult rolul acestei culturi în agricultura spaniolă, potrivit sursei citate. Piața mondială se apropie de 5,5 miliarde de dolari, iar analiștii estimează că va ajunge la 7 miliarde de dolari până în 2031, așteptându-se ca cea mai mare parte a creșterii valorice să revină producției organice.