Sondaje sau manipulări? De ce anumite sondaje promovează narativele Rusiei în R.Moldova

La Chișinău a fost făcut public un sondaj care a fost ignorat de o bună parte din presa independentă din Republica Moldova, dar preluat masiv în presa din România. Sondajul, realizat de compania IMAS, spune, printre altele, că mai mult de jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota împotriva unirii cu România la un eventual referendum, peste o treime ar vota împotriva aderării la UE, iar peste 50% ar vota împotriva NATO. Cifre care, întâmplător sau nu, susțin narativele Rusiei în Republica Moldova. De ce jurnaliștii de la Chișinău au tratat cu prudență sondajul și ce este în neregulă cu sondajul IMAS? Opinia directorului comunității Watch Dog de la Chișinău, Valeriu Pașa.

Temele ediției:

- După o pauză de peste un an a avut loc o nouă întâlnire între reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol. Nu este clar dacă întâlnirea este de natură să marcheze reluarea eforturilor mai ample de reglementare transnistreană, un capitol extrem de sensibil în contextul în care Rusia își menține controlul politic asupra acestui teritoriu al Republicii Moldova, iar Chișinăul lucrează pentru a pregăti țara de integrarea europeană. Guvernul de la Chișinău a anunțat în context crearea unui fond național de reintegrare. Valeria Vițu are detalii.

- Un aspect important care a fost discutat la Tiraspol a fost cel legat de studierea limbii române în școlile din zona separatistă, idee care se lovește de refuzul administrației transnistrene. Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Parlamentul de la Chișinău a votat o declarație de susținere a Ucrainei și a ținut un minut de reculegere pentru victimele războiului din Transnistria din 1992, război alimentat de Rusia.

- La Chișinău a fost finalizată cercetarea judecătorească în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc.

- Școlile cu predare în limba română din Transnistria se confruntă cu dificultăți majore din cauza presiunilor exercitate de autoritățile de la Tiraspol.

- La patru ani de invazie rusească în Ucraina, refugiații ucraineni s-au adaptat în societățile gazdă, lucrează, plătesc impozite și învață limba. Am discutat despre cum s-au integrat ucrainenii în societatea românească și cu ce probleme se confruntă cu Natalia Ungureanu, directoarea asociației Touched România din București, una din organizațiile care s-au implicat activ în sprijinirea refugiaților din Ucraina încă de la începutul războiului.

- Un fragment dintr-un interviu-portret realizat de colegul nostru Laurent Couderc pentru publicația franco-română Regard.ro, cu directoarea publicației de investiție „Cu Sens” din Republica Moldova, Liuba Șevciuc.

Știrile zilei:

Parlamentul de la Chișinău a votat o declarație de susținere a Ucrainei, la patru ani de la invazia Rusiei. Declarația a fost susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare, și de câțiva deputați pro-europeni din opoziție, în timp ce opoziția socialistă și comunistă s-a opus adoptării documentului. Comuniștii lui Vladimir Voronin au părăsit sala în semn de protest, iar liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că războiul din Ucraina este folosit drept justificare pentru eșecurile guvernării partidului de guvernare, transmite TV8.

Parlamentarii de la Chișinău au ținut și un minut de reculegere pentru victimele războiului de pe Nistru din 1992, cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru, susținut de Rusia.

***

La Chișinău a fost finalizată cercetarea judecătorească în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc, acuzat de a fi coordonat renumita fraudă bancară prin care din băncile din Republica Moldova au fost furat un miliard de dolari. Fugit din țară în 2019, Plahotniuc a fost arestat anul trecut în Grecia și extrădat în septembrie. Procesul este considerat o hârtie de turnesol pentru justiția din Republica Moldova, care în ultimii ani a trecut printr-un proces masiv de reformă.

Plahotniuc riscă până la 20 de ani de pușcărie. Procurorii investighează încă cinci cauze penale împotriva fostului oligarh. Acesta pledează nevinovat.

***

Școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană se confruntă cu dificultăți serioase din cauza presiunilor exercitate de autoritățile de la Tiraspol. Un raport al organizația pentru drepturile omului Promo-LEX arată că situația nu s-a îmbunătățit în 2025. Presiunile se manifestă prin infrastructură și clădiri neadecvate, lipsa transportului școlar, tarife discriminatorii la servicii, cu plăți semnificativ mai mari, uneori și de 4-5 ori, pentru gaze, încălzire, energie electrică, apă și canalizare decât școlile subordonate administrației de la Tiraspol. Aceste cheltuieli consumă o mare parte din bugetele instituțiilor.

În plus, sute de elevi și profesori sunt nevoiți zilnic să treacă prin posturi de control ilegale pentru a ajunge la școală.

Există și presiuni informaționale: mass-media controlată de regimul de la Tiraspol a difuzat anul trecut peste 30 de reportaje și postări pe rețelele sociale în care liceele cu predare în limba română au fost prezentate drept „instrumente de reabilitare a fascismului și nazismului”. În aceste materiale, un accent deosebit a fost pus pe manualele de istorie utilizate în școli.

Potrivit Promo-LEX, în cele opt școli cu predare în limba română din Transnistria au învățat anul trecut peste 2 mii de elevi.

***

Republica Moldova, România și Ucraina lucrează la un coridor turistic trilateral denumit „Via Moldavia”, menit să valorifice potențialul turistic al regiunii. Proiectul a fost discutat astăzi la Chișinău, la o reuniune care a reunit primari, oficiali din ministerele de resort și reprezentanți ai sectorului privat, în contextul unor inițiative comune de dezvoltare a turismului rural și ecologic, transmite Radio Chișinău.