Analiză: Mai e România o democrație constituțională? (DW)

E depășit Nicușor Dan de poziția de președinte? Motive tot mai mari de îngrijorare (SpotMedia) - „Nu plecăm de plăcere”. Viitorii medici din România critică intenția premierului Bolojan de a-i obliga să rămână în țară (Europa Liberă) - EXCLUSIV Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, despre limitarea accesului la rețelele sociale a copiilor sub 15-16 ani: Analizăm toate variantele. Ce nu ne dorim este ca fiecare țară să aibă reglementări diferite în privința accesului minorilor la rețele  (Edupedu)
 

Mai e România o democrație constituțională? (DW)

România a pierdut nu doar peste 200 de milioane de euro, ci și credibilitate internațională. Judecătorii constituționali amână sine die decizia asupra Legii pensiilor magistraților ajunsă pe masa lor acum aproape 6 luni.

Curtea Constituțională a României (CCR) face prin tradiție jocuri de interese: politice, economice, sistemice, pe mize de afaceri, de salvare a infractorilor, de favorizare a unor categorii de bugetari și chiar de schimbare a direcției de politică externă. Curtea și-a demonstrat rareori apetența pentru democrație, preferând să rămână mai degrabă într-o penumbră periculoasă.

Majorități conjuncturale bazate pe pragmatism, nu pe principii au transformat Curtea Constituțională într-un broker de putere, care nu-și asumă pe față orientările, ci încearcă mai degrabă să le ascundă, așa cum face acum cu Legea pensiilor magistraților.

Cu toate că pare să existe o majoritate în interiorul CCR care e împotriva acestei legi prin care procurorii și judecătorii n-ar mai putea avea pensii mai mari decât salariile și n-ar mai ieși la pensie înainte de 50 de ani, totuși această majoritate se teme să-și arate fața.

Atunci când o instituție cum e Curtea Constituțională nu mai funcționează, iar statul de drept e gripat, democrația începe să cedeze teren autocrației.

Cine-i poate obliga pe judecătorii constituționali să lucreze în favoarea țării? Cine-i poate amenda când derapează? Mulți dintre judecătorii constituționali, poate, n-au înțeles că puterea care li s-a dat nu e să-și apere grupurile de interese, ci să asigure drepturi egale și să apere limitele Constituției, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

E depășit Nicușor Dan de poziția de președinte? Motive tot mai mari de îngrijorare (SpotMedia)

Nicușor Dan a fost votat de 6,1 milioane de români, dar pe zi ce trece, principalul mesaj pe care-l transmite, bineînțeles, fără intenție, e că se simte depășit de complexitatea job-ului în care a aterizat.

Lipsa de hotărâre, încetineala cu care ia deciziile, neîncrederea în cei din jur, incapacitatea de a-și construi o susținere politică solidă în Parlament îl împinge zi după zi într-o închisoare poleită ai cărei gardieni sunt Grindeanu, Olguța Vasilescu, Lia Savonea și George Simion.

Toate bunele intenții ale președintelui sunt speculate politic de adversarii săi și distruse printr-o reacție rapidă și consistentă.

La ce a folosit întâlnirea cu magistrații de la Palatul Cotroceni? Ce decizii au fost luate? Unde e referendumul promis asupra sistemului?

Din modul cum acționează judecătoarea Lia Savonea și cei patru judecători CCR cu care s-a aliat, încercarea președintelui de a susține o reformare a sistemului de justiție a eșuat lamentabil, întărind puterea unor magistrați corupți.

În opinia lui Emilian Isăilă, jurnalist SpotMedia, dacă președintele României nu iese rapid din corzi și nu reușește să devină cu adevărat liderul politic cu cea mai mare putere și influență, prin decizii și asumarea unor riscuri, în scurt timp va fi neutralizat de alianța informală dintre PNL, UDMR și PSD, iar până la suspendare nu va mai fi decât un pas.

„Nu plecăm de plăcere”. Viitorii medici din România critică intenția premierului Bolojan de a-i obliga să rămână în țară (Europa Liberă)

Ideea ca medicii rezidenți să lucreze câțiva ani în sistemul de sănătate românesc, reluată marți de premierul Ilie Bolojan, este criticată de studenții, rezidenții și medicii specialiști din sistemul de sănătate cu care Europa Liberă a discutat.

Pregătirea unui medic în România presupune șase ani de studiu la facultate și alți șase ani de rezidențiat.

Statul român plătește în jur de 30.000 de euro pentru un pregătirea unui medic, însă nu o face direct – printr-o bursă individuală – ci prin finanțarea universității/spitalelor la care viitorul doctor învață.

EXCLUSIV Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, despre limitarea accesului la rețelele sociale a copiilor sub 15-16 ani: Analizăm în momentul de față toate variantele. Ce nu ne dorim este ca fiecare țară să aibă reglementări diferite în privința accesului minorilor la rețele / „Trebuie să revizuim relația noastră cu mediul online” (Edupedu)

Comisia Europeană nu exclude varianta de a limita accesul copiilor cu vârsta sub 15-16 ani la rețelele sociale, cu scopul de a-i proteja de efectele asupra sănătății mintale și comportamentului copiilor. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a declarat că „la nivel european analizăm în momentul de față toate variantele și ne concentrăm inclusiv pe responsabilitatea platformelor, verificarea vârstei și foarte important, educația digitală”.

„Urmărim atenți ce se întâmplă în statele membre”, a declarat pentru Edupedu.ro oficialul european, după ce Franța a adoptat în ianuarie o lege care interzice accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, iar și mai recent Grecia, Spania și Cehia au anunțat impunerea de interdicții similare pentru a-și proteja copiii.