Cât timp au voie copiii pe ecrane, în funcție de vârstă?

"Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!". Este mesajul campaniei derulate, de la începutul anului, de Institutul Național de Sănătate Publică. Scopul campaniei este de a educa populația asupra impactului mediului digital asupra sănătății mintale și vorbim în special de adolescenți. 

Organizația Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată. 

Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, potrivit INSP. 

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale . Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale.

Pe plan național, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți din România[5] au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creștere constantă.

În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenți, la fel ca și rapoartele constante ale Salvați Copiii România, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față.  

În ce constă campania INSP "Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!"

Am întrebat-o pe dr. Eugenia Bratu, medic primar Sănătate Publică și Management la INSP. " În primul rând, vrem să atragem atenția asupra acestui risc de a deveni dependent de ecran și ne dorim să ajungă informația la cât mai multă lume.  Apoi, oferim informații și despre alternative, ce ai putea face pentru a nu ajunge la dependență. Încurajăm copiii, părinții, familiile să petreacă mai mult timp împreună, fizic, nu cu ochii în ecrane", spune dr. Bratu. 

Potrivit medicului, campania se derulează la nivel național, inclusiv în mediu rural. INSP are o pagină dedicată campaniilor pe care le derulează, inclusiv campania "Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!".

Cât timp trebuie să petrecem în fața ecranelor în funcție de vârstă? "Recomandările vin mai ales din zona Organizației Mondiale a Sănătății, care spune că până la doi ani deloc , cu excepția, de exemplu, a unui apel video când familia este la distanță. Între 2 și 5 ani, copilul poate să stea maxim o oră pe zi, sub supravegherea părintelui care îi poate explica ceea ce vede pe telefon. Până la 10 ani, timpul poate crește până la două ore pe zi și între 10 și 18 ani, se acceptă cel mult trei ore, zilnic", spune dr. Eugenia Bratu.