Miza adevărată a boicotului de la CCR: Când și-au dat seama cei patru judecători susținuți de PSD că sunt în minoritate și ce au decis (Hotnews.ro)

Cei patru judecători constituționali care au boicotat ședințele de duminică și de luni ale Curții referitoare la pensiile magistraților și-au argumentat decizia prin faptul că Guvernul ar fi trebuit să clarifice în mod public că noul act normativ „va abroga pensiile de serviciu ale magistraților”. Cum se traduce acest lucru?

Surse din CCR au explicat pentru HotNews că, de fapt, nemulțumirea este legată de procentul de 70% din ultimul salariu net, cât ar urma să fie pensia unui magistrat după intrarea în vigoare a noii legi, față de 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent (acest lucru a dus la situația, nemaiîntâlnită în Europa, ca pensiile să fie mai mari decât salariile magistraților).

Cel mai probabil, cei patru judecători constituționali care au lipsit de la ședința de luni, 29 decembrie, vor cere pe 16 ianuarie o nouă amânare pentru o dată ulterioară, 28 ianuarie, spun sursele. Motivul ar fi acela că judecătorii, care doresc respingerea legii inițiate de Guvernul Bolojan, nu mai dețin majoritatea în CCR.

Legea prevede că dacă trei judecători solicită amânarea unei decizii aceasta se amână, dar nu specifică de câte ori se poate face acest lucru, au mai explicat sursele HotNews: „Se poate ajunge și la Paști, cu aceste amânări, cine știe ce se mai întâmplă până atunci”.

Boicot sau grevă constituțională? (Europa Liberă) 

Profesorul de drept constituțional Bogdan Dima spune că legea CCR prevede sancțiuni în cazul încălcării grave a atribuțiilor de către magistrații constituționaliști, dar e de părere că intenția de a nu asigura cvorumul pentru o ședință nu se poate încadra în categoria faptelor grave.

Profesorul Cristian Pîrvulescu spune chiar că legea nu ar trebui schimbată pentru a nu mai permite astfel de situații, părere la care achiesează și Dima.

Mecanismele de a da voce minorității, spun cei doi, fac parte din jocul democratic. Lipsa de cvorum, abținerea, amânările sunt forme de exprimare liberă și forme de negociere.

Altfel, spun cei doi, s-ar ajunge la situația ca majoritatea să decidă arbitrar fără o dezbatere reală și eficientă.

Cum va ieși însă România din acest blocaj rămâne de văzut. Deși menționat constant în ultimele două zile, PSD nu a formulat un punct de vedere. Nu a formulat încă un punct de vedere nici Palatul Cotroceni.

Cum e afectată România de războiul dronelor. (Deutsche Welle) 

România folosește avioanele militare pentru a se apăra de dronele rusești. Pe termen scurt nu are alte soluții, deși se vorbește despre niște planuri în acest context. O analiză de Sabina Fati:

”Dronele rusești au planat liniștite deasupra spațiului autohton de cel puțin 15 ori în ultimii doi ani: au verificat capacitatea de reacție și poate chiar voința de a răspunde intruziunii lor în spațiul național. Porturile ucrainene la Dunăre, Ismail și Reni, aflate la câțiva kilometri de granița cu România, sunt ținte permanente din 2023 încoace.

În toată această perioadă, însă, apărarea țării nu a avansat prea mult și frontiera estică pare să rămână vulnerabilă. Nici Germania nu stă prea bine: acum două zile aeroportul din Hanovra a fost închis aproape 15 ore, după ce mai multe drone s-au apropiat periculos de aeroport. La începutul lunii decembrie, șeful Biroului poliției federale germane, Holger Münch, a declarat că peste 1.000 de zboruri de drone suspecte au fost consemnate în Germania în acest an, iar Rusia este principala suspectă. Incidentele au avut loc în proximitatea obiectivelor militare, în zone portuare și deasupra altor infrastructuri importante.

În vreme ce Marea Neagră a devenit un teren de exersare a dronelor rusești și ucrainene, România nu se grăbește să găsească soluții defensive eficiente și uită un principiu de bază: costul apărării trebuie să fie mult mai mic decât cel al atacului”.

România se confruntă cu un val de cazuri de gripă (Digi24)

Dr Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” anunță că la Institutul din capitală, de exemplu, s-a dublat numărul bolnavilor care ajung la camera de gardă.

Medicii se așteaptă ca în următoarele săptămâni și la începutul anului viitor situația să fie una complicată și fac apel la prevenție prin vaccinare și reguli de protecție.