Economia în 2026: fără iluzii, pentru a nu avea deziluzii

Anul 2026 vine cu o serie de așteptări previzibile pentru economia românească. Prima dintre ele este că va continua consolidarea fiscală. Reducerea deficitului bugetar este departe de a fi aproape de final.

Astfel, ținta deficitului bugetar în 2026 va fi între 6,2% și 6,5% din PIB. Experții sunt de acord că reducerea nu va fi simplu de făcut, pentru că scăderea deficitului cu 2% din PIB va fi o performanță dificil de realizat. Pentru acest lucru stau mărturie multe dintre încercările României, dar și ale altor state membre de reducere a deficitului bugetar.

Pentru a atinge ținta de deficit asumată, guvernul are câteva mișcări pregătite încă de anul acesta. Cele mai importante sunt menținerea salariilor bugetare și a pensiilor la nivelul din 2025. Va fi al doilea an cu pensii și salarii din fonduri publice „înghețate”, o decizie care poate părea severă, dar care este doar necesară în contextul unei sensibilități ridicate a finanțelor publice românești.

A doua măsură care ajută consolidarea fiscală este creșterea unor taxe sau impozite care va intra în vigoare din prima zi a anului viitor și la care se adaugă păstrarea cotelor de TVA crescute în vara acestui an. Avantajul bugetului este că TVA mai mare se va aplica pe parcursul întregului an 2026.

Nemulțumirile pe tema „cine plătește factura consolidării fiscale?” rămân valabile și anul viitor, în sensul că mediul de afaceri va cere o restructurare mai adâncă a administrației, în vreme ce etatiștii vor continua să creadă că este nevoie de o impozitare mai pronunțată a capitalului.

Punctele fixe pe care le vedem pentru anul 2026 sunt reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri, eliminarea taxei pe stâlp, păstrarea impozitului suplimentar pentru companiile din sectoarele de petrol și gaze și creșterea salariului minim la 4.325 lei începând cu iulie 2026.

Reducerea cheltuielilor publice

De asemenea, există o înțelegere politică referitoare la reducerea cheltuielilor publice cu partidele, cu parlamentarii și cu administrația locală și centrală. Cuantumul de reducere este modest, doar 10%, dar, totuși, este mai mult decât nimic.

Anul viitor, vor fi câteva ținte importante, prima dintre ele fiind utilizarea banilor europeni alocați prin PNRR, program care se și încheie în 2026. În acest sens, politicienii s-au angajat că se vor finaliza toate investițiile începute cu fonduri PNRR pentru ca România să nu fie obligată să ramburseze Comisiei Europene unele sume neutilizate. Vom vedea dacă acest obiectiv se va realiza în proporție de sută la sută.

În plus, România va continua eforturile de aderare la OCDE, capitol la care se află pe un drum bun.

Inflația are în continuare destule incertitudini doar dacă privim la cifrele anticipate: 3,7% prognozează BNR și 6,7% sunt așteptările Fondului Monetar Internațional. Cu siguranță, marea necunoscută este liberalizarea pieței de gaze naturale și efectele ei asupra economiei. În general, însă, prețurile mari de anul acesta vor lucra în favoarea ratei inflației din 2026 prin așa-numitul efect de bază, adică datorită faptului că nu vor mai fi creșteri de prețuri sau tarife accentuate.

Creșterea economică va încetini, toate rapoartele băncilor sau instituțiilor financiare internaționale anticipând cifre reduse de creștere care oscilează între 0,5% și 1,5%. În acest context, este clar că anul 2026 va consacra ceea ce se întâmplă la sfârșitul anului acesta și anume o reducere a creșterii ritmului consumului.

Datoria publică va depăși în mod cert anul viitor nivelul de 60% din PIB și va continua să crească atât timp cât România va avea deficit bugetar. În concluzie, antreprenorii, șefii de companii, cetățenii trebuie să aibă așteptări realiste de la economia anului 2026. Speranțele nerealiste nu fac decât să aducă deziluzii.