Mini-vacanță scurtă, mai multă muncă. Fără „punte bugetară” în ianuarie 2026

Premierul Bolojan „taie” „puntea” bugetară din ianuarie 2026. Premierul transmite mesajul că anul viitor mini-vacanțele vor fi mai scurte, iar implicarea angajaților bugetari mai mare. Mulți antreprenori se simt nedreptățiți de avantajele oferite bugetarilor.

Premierul Ilie Bolojan a luat o decizie simbolică, dar care îl va face și mai puțin popular în rândul angajaților bugetari. Este vorba despre păstrarea ca zi lucrătoare a datei de 5 ianuarie 2026. Pentru context, să spunem că primele două zile din noul an, sunt libere în mod legal, și vor fi în 2026 în zilele de joi și vineri. Urmează sfârșitul de săptămână, 3 și 4 ianuarie, luni, 5 ianuarie și din nou două zile libere în mod oficial, 6 și 7 ianuarie, sărbătoarea Bobotezei și cea a sfântului Ioan Botezătorul.

Problema este ziua de 5 ianuarie 2026. Guvernele din ultimii ani au apelat la așa-numitele „punți” bugetare, adică au hotărât să transforme o zi lucrătoare într-una liberă și, în felul acesta, se ajungea, în funcție de situație, la aproape o săptămână de vacanță bugetară.

Trebuie precizat că zilele oferite de guvern erau recuperate ulterior (desigur, este greu de spus în ce măsură se și întâmpla efectiv). De asemenea, din punctul de vedere al companiilor private, zilele libere pentru „puntea” bugetară aveau un statut incert față de cele legale, astfel că în multe companii se lucra și eventual se plătea un bonus la veniturile salariale.

„Punțile” bugetare au devenit deja de notorietate și o adevărată obișnuință. Decizia era îmbrăcată din punct de vedere economic în logica deja cunoscută că vacanțele sau mini-vacanțele pot aduce un plus pentru economie, în sensul că o serie de sectoare, precum turismul, horeca și consumul primesc un impuls de creștere.

Fără îndoială, 4-5 zile libere creează o serie de oportunități pentru sectorul privat, dar nu trebuie omise nici pierderile care pot interveni. În multe domenii, în afară de cele legate de petrecerea timpului liber, consumul și vânzările se reduc drastic, iar industria avea în multe situații o blocare parțială a activității.

Pe de altă parte, decizia de a face „puntea” avea și o miză politică și populistă. Angajații bugetari, un bazin electoral substanțial și important pentru aproape toate partidele, primeau o facilitate alături de cele consacrate, precum bonusuri, indemnizații și celelalte.

Premierul Bolojan a decis să nu mai declare 5 ianuarie 2026 ca zi nelucrătoare și deci nu a mai făcut „puntea” bugetară. O inițiativă care poate fi interpretată. Pe de o parte, angajații bugetari nu vor fi deloc mulțumiți de hotărârea guvernului. Bugetarii s-au obișnuit de ani de zile să aibă „puntea” de sărbători, astfel că acum li se va părea că premierul a luat o decizie împotriva lor.

De fapt, este vorba despre normalitate. În multe state europene, întoarcerea la serviciu a angajaților bugetari sau din sectorul privat se face imediat după Sărbători. În Europa de Vest, obiceiul „punților” bugetare nu este răspândit. Zilele libere legale sunt respectate, dar ele nu intră în prelungiri. De aceea, decizia guvernului pentru ianuarie 2026 este logică.

Pe de altă parte, „punțile” bugetare generau adevărate frustrări pentru antreprenori. În multe cazuri, companiile private lucrează și în zilele legale (cu plata corespunzătoare a angajaților) și, în plus, activitatea unor sectoare din economie se blochează practic în perioada „punților” bugetare. De aceea, mediul de afaceri, în majoritatea sa, susține decizia premierului Bolojan și, totodată, descurajarea apetitului angajaților bugetari pentru mini-vacanțe.

Decizia guvernului are și un aspect simbolic și anume transmite mesajul că timpul mini-vacanțelor artificiale a trecut și că România are nevoie de mai multă implicare în sectorul public.

În ultimă instanță, este greu de crezut că în ziua de 5 ianuarie 2026 angajații bugetari vor face mari performanțe la joburile lor, dar important este mesajul și anume că guvernul încurajează munca și nu vacanța. Dacă privim statisticile europene vom constata că România are printre cele mai multe zile de lucru la nivelul Uniunii Europene. Dar, statistica nu arată eficiența și calitatea muncii și nici dorința de pauze scurte și dese, adică de mini-vacanțe.