Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef european, s-a declarat “șocată” de dezvăluirile din documentarul Recorder. Spune că s-ar fi așteptat ca autoritățile din sistem să verifice aspectele sesizate, nu să aplice “metode vechi, comuniste, de intimidare” (Biz

De la Laura Vicol la Lia Savonea: cum să mângâiem pe creștet evaziunea fiscală cu aerul că o combatem (G4Media) - Dispariția unui dosar penal. O mamă protestează în Piața Victoriei fiindcă procurorii au pierdut dosarul despre moartea fiicei (Snoop) - Cât cheltuiesc companiile de stat cu salariile șefilor. Președintele e în top doar pe hârtie (Cotidianul) - De ce nu a fost invitată România la întâlnirea „greilor” NATO, de la Berlin. „Ne-am făcut-o singuri”(Adevărul)

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef european, s-a declarat “șocată” de dezvăluirile făcute de magistrați în documentarul Recorder. Spune că s-ar fi așteptat ca autoritățile din sistem să verifice aspectele sesizate, iar nu să aplice “metode vechi, le-aș spune comuniste, de intimidare, reducere la tăcere sau de manipulare” (Biziday)

Laura Codruța Kovesi, procurorul general al Parchetului European, a avut o intervenție online în cadrul podcastului “Friendly Fire”.

Ea a declarat că a fost “șocată de dezvăluirile din documentarul Recorder. Am fost foarte îngrijorată că afectează independența și reputația magistraturii. Am fost șocată și de reacțiile de după documentar”.

Mai departe, consemnează Biziday, șefa EPPO s-a referit la acțiunile anunțate de o parte din autoritățile din sistemul de justiție care, “în loc să verifice dacă așa a fost și să rezolve problemele, au început aplicarea unor metode vechi, le-aș spune comuniste. Vorbim de tactici de intimidare, reducere la tăcere, manipulare, dezinformare, am văzut atacuri la cei care au făcut dezvăluiri și la cei care i-au susținut”.

“Vă asigur că nu candidez la nicio funcție de președinte. Vreau, cu adevărat, să se discute despre ce se întâmplă în justiție. Nu vreau să se mute subiectul pe mine, așa cum s-a întâmplat cu mutarea atenției pe judecătorii care au făcut dezvăluirile”.

Laura Codruța Kovesi a fost procuror general al României, între 2006 și 2012, procuror-șef al DNA între 2013 și 2018 și, din octombrie 2019, este procuror general al Parchetului European. Mandatul se va încheia pe 30 octombrie anul viitor.

Dacă vrem o justiție funcțională și independentă, mingea e acum în tabăra politicienilor. Cei de la Recorder le-au pasat-o decisiv, scrie publicistul-comentator Sorin Cucerai în Republica.

Despre oportunitatea momentului crie și Dani Sandu, contributor PressOne. Neîncrederea în instituțiile statului poate redeschide dialogul între Societate și Justiție, e de părere doctorul în științe politice la Institutul Universitar European din Florența.

De la Laura Vicol la Lia Savonea: cum să mângâiem pe creștet evaziunea fiscală cu aerul că o combatem, arată G4Media.

Un amendament adăugat pe furiș la o lege în decembrie 2023 și un incident informatic petrecut zilele trecute la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt cele două capete ale unui șir de evenimente care pare să aibă ca finalitate ascunsă favorizarea infracțiunii de evaziune fiscală și obstrucționarea anchetelor care încearcă să o curme.

Contextul este important: judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a relatat într-un interviu pentru Recorder care e atitudinea generală a instanțelor față de anumite infracțiuni. În cazul de față, față de evaziune fiscală.

Raluca Moroșanu a afirmat că la vârful Justiției române este o atitudine favorabilă față de evazioniști, că aceștia trebuie înțeleși, că judecătorii trebuie „să fie oameni” cu ei și că, în general, chestia asta cu evaziunea n-ar trebui să mai stea în domeniul penal, ci să treacă în civil.

Mărturia judecătoarei Moroșanu e confirmată de mai mulți magistrați, care susțin că inclusiv la sesiunile de training de la Institutul Național al Magistraturii li se inoculează asemenea idei umaniste.

Iar stelele par să se așeze – cu mare discreție, ca să nu iasă scandal public – exact în acest sens, printr-o combinație ingenioasă între activitatea de legiferare din Parlament și decizii ale Justiției.

Dispariția unui dosar penal. O mamă protestează în Piața Victoriei fiindcă procurorii au pierdut dosarul despre moartea fiicei (Snoop)

Dosarul de ucidere din culpă a unei tinere de 36 ani, decedată la Spitalul Bagdasar-Arseni în 2021, e de negăsit. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 a constatat „dispariția” prin două ordonanțe și a cerut copii, „pentru reconstituire”, de la mamă.  Continuarea pe Snoop.ro.

Cât cheltuiesc companiile de stat cu salariile șefilor. Președintele e în top doar pe hârtie (Cotidianul)

Șefii celor mai profitabile companii de stat au salarii de peste 20.000 de euro pe lună. Chiar și de zece ori mai mari decât președintele.

Să fii președinte al României nu este profitabil. Te poți bucura de grădinile Palatului Cotroceni, de faimă, putere și influență, dar nu de bani. 

Nicușor Dan a explicat că ia între 3.000 și 4.000 de euro pe lună, mai puțin decât câștiga pe când era primarul Capitalei.

Companiile de stat profitabile au șefi cu indemnizații mult peste venitul președintelui României. 

Fostul șef al Hidroelectrica, Karoly Borbely, care a demisionat după ce oficialii de la Bruxelles au reclamat faptul ca numirea sa a încălcat regulile guvernantei corporative, a câștigat circa 2.4 milioane de lei, brut, în 2024. Înseamnă peste 38.700 de euro, brut, pe lună, la un curs leu-euro de 5,08. La fel au primit și ceilalți patru membri ai Directoratului. 

Aveți și alte exemple în Cotidianul.

De ce nu a fost invitată România la întâlnirea „greilor” NATO, de la Berlin. „Ne-am făcut-o singuri”(Adevărul)

România a lipsit de la o nouă întâlnire importantă, la Berlin, unde „greii” NATO au dezbătut situația Ucrainei și au negociat cu americanii. 

„Greii” alianței - Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer, Giorgia Meloni, alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-au întâlnit la Berlin pentru marile decizii. În paralel, șefii statelor de eșalon 2 – România și alte câteva țări de pe flancul estic, au fost convocați la Helsinki. Edificator este că însuși Alexander Stubb, președintele Finlandei, nu a fost prezent la Helsinki și s-a aflat la Berlin, unde au avut loc discuții esențiale pentru viitorul Ucrainei și al Uniunii Europene. Tot în capitala Germaniei s-a aflat și premierul Poloniei, Donald Tusk, nu însă și președintele sau premierul României.

Nici măcar faptul că România are cea mai lungă graniță cu Ucraina și nici faptul că din punct de vedere logistic vom avea o importanță geografică sporită la momentul demarării proiectului de reconstrucție a Ucrainei nu au fost suficiente argumente pentru o prezență românească în capitala Germaniei.

Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, analizează situația, pentru „Adevărul”, și explică absența țării noastre prin neputința și lipsa de ambiție și de implicare pe care România le decontează acum.