Kosovo cere Uniunii Europene ridicarea măsurilor punitive

Camera Economică din Kosovo (OEK) a trimis o solicitare Uniunii Europene pentru ridicarea măsurilor punitive impuse Kosovo, relatează koha.net. Într-o scrisoare transmisă de președintele camerei, Lulzim Rafuna, Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, se subliniază faptul că aceste măsuri împiedică accesul instituțiilor și întreprinderilor kosovare la instrumentele UE pentru dezvoltare economică.

Măsurile în cauză sunt restricții impuse de Uniunea Europeană, pe care Bruxelles-ul le numește „măsuri restrictive sau punitive”, luate împotriva Kosovo în trecut ca răspuns la tensiunile politice, în special cele legate de înființarea administrației locale în municipalitățile cu majoritate sârbă din nordul teritoriului.

Aceste măsuri includ suspendarea a numeroase fonduri UE, precum și limitări ale accesului la anumite programe de finanțare și instrumente de cooperare economică. Ele blochează accesul Kosovo la finanțarea UE pentru proiecte de infrastructură, protecția mediului, energie, digitalizare și alte inițiative de dezvoltare.

Prin urmare, conform unor analize externe, peste 600 de milioane de euro din finanțare au fost înghețate sau suspendate, împiedicând semnificativ creșterea economică a Kosovo și integrarea sa în sistemul economic european.

Conform unei scrisori din partea Camerei de Comerț din Kosovo, aceste măsuri nu numai că subminează credibilitatea viziunii strategice a UE în Balcanii de Vest, dar riscă și să slăbească consensul pro-european în rândul actorilor din sectorul privat, care și-au aliniat de mult timp activitățile și așteptările cu agenda de reformă a Uniunii Europene.

Uniunea Europeană anunțase că restricțiile impuse Kosovo vor fi ridicate după transferul puterii locale către minoritatea sârbă în municipalitățile din nordul țării.

În urma finalizării procesului de transfer al puterii locale în nord însă, oficialii UE au declarat că discuțiile privind ridicarea restricțiilor nu vor fi reluate până la formarea unui nou guvern.

Mai mult, la o reuniune recentă, potrivit surselor koha.net, Franța și Italia, susținute de Spania, Ungaria și Slovacia, s-au opus ridicării restricțiilor, în timp ce cel puțin alte 13 state au cerut eliminarea acestora.

Statele Unite și Muntenegru încep negocierile privind un acord bilateral

Statele Unite și Muntenegru încep negocierile pentru încheierea unui acord bilateral care vizează consolidarea legăturilor comerciale, de investiții și economice, a anunțat Ambasada SUA la Podgorica pe 10 decembrie, conform Radio Europa Liberă.

Aceste negocieri vor avea loc în cadrul Dialogului Economic SUA-Muntenegru din 2025.

În ultimele nouă luni, Muntenegru a semnat patru acorduri interguvernamentale - cu Franța, Ungaria și două cu Emiratele Arabe Unite. Aceste patru acorduri se bazează pe un cadru interguvernamental care permite selecția contractorilor fără un proces de licitație publică.

Marko Sošić de la Institutul Alternativa a declarat anterior pentru Radio Europa Liberă că acest ritm rapid de semnare a acordurilor a fost rezultatul obligației guvernului de a se asigura că toate acordurile interstatale ale Muntenegrului au fost aliniate la regulile UE privind achizițiile publice până la 26 decembrie. Aceasta face parte din agenda de reformă din cadrul negocierilor de aderare a Muntenegrului la UE.

Guvernul susține că acestea sunt parteneriate strategice care vizează „o dezvoltare mai rapidă și o atractivitate sporită pentru investiții”, menite să reducă birocrația și să sporească eficiența. Legea achizițiilor publice din Muntenegru permite, de fapt, selectarea partenerilor de afaceri fără licitații competitive.

Organizațiile neguvernamentale avertizează asupra riscului de slăbire a sistemului de achiziții publice - o piatră de temelie a controlului anticorupție.