Europenii nu cred în ”pacifistul” Putin, nici în ”negociatorul” Trump

Încetarea parțială a focului, convenită în timpul convorbirii telefonice dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, nu este deloc de natură a-i liniști pe europeni. Ei continuă să se teamă de un atac masiv al Rusiei. Și se pregătesc pentru ce-i mai rău.

Nu a fost deloc un sentiment de ușurare. Concluziile discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin au fost primite în cancelariile europene cu un amestec de scepticism și teamă.

Încetarea focului trebuie să fie „verificabilă”, cu ucrainenii „în jurul mesei”, a avertizat imediat președintele francez Emmanuel Macron după discuția dintre Trump și Putin.

Într-o declarație comună în urma primirii președintelui francez, la Berlin, de către cancelarul german Olaf Scholz, cei doi lideri europeni au asigurat că Ucraina poate conta pe continuarea ajutorului militar european. Ceea ce sugerează că, din punctul de vedere franco-german, pacea nu este deloc aproape.

Declarația a venit în aceeași zi în care parlamentul german, Bundestag, a aprobat un plan istoric de înarmare, de 500 de miliarde de euro.

Amenințarea rusă privește toate țările europene, iată avertismentul președintelui Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat marți Agenția France-Presse.

Antonio Costa, care prezidează organismul ce-i reunește pe șefii de state și de guverne, a declarat că „vecinii Rusiei sunt preocupați de amenințarea militară reprezentată de Rusia”. Costa a spus că „este esențial ca toată lumea să înțeleagă că această amenințare este colectivă”.

”Rusia se pregătește pentru o confruntare cu democrațiile europene în timp ce Statele Unite își schimbă atenția către regiunea Indo-Pacific”. Este declarația-avertisment făcută marți de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs ținut la Academia Militară Regală de la Copenhaga.

Potrivit șefei Comisiei Europene, Rusia și-a extins masiv capacitatea de producție militaro-industrială”, în timp ce ”se pregătește pentru confruntarea viitoare cu democrațiile europene”.

Europa trebuie să se înarmeze rapid pentru a stabili o descurajare credibilă până în 2030, a mai spus Ursula von der Leyen. Comisia Europeană urmează să își prezinte astăzi „Cartea albă” privind apărarea, ca parte a strategiei sale de înarmare a Europei. Iar joi va avea loc un summit european pe aceeași temă.

Un mesaj în aceeași direcție a venit de la înalți diplomați din Letonia și Estonia, aflați la o conferință pe teme de securitate din capitala indiană New Dehli.

Ei au avertizat că Vladimir Putin nu este de fapt interesat de niciun acord de pace semnificativ.

„Nu există măcar un singur indicator că Rusia dorește pace”, a spus Baiba Braže, ministrul de externe al Letoniei.

În timp ce Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei spune că Rusia cu siguranță ”nu și-a schimbat niciunul dintre obiective”.

Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene atât cu privire la adevăratele dorințe ale Rusiei cât și față de adevărata capacitate de negociere cu care se laudă Donald Trump.

Ceea ce europenii înțeleg – nu se știe dacă și președintele Trump - este natura războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin. Este un război împotriva aspirațiilor europene ale Ucrainei. Și un război împotriva democrațiilor europene în general.

Iar marele semn de întrebare este dacă un asemenea război civilizațional poate fi oprit prin concesii teritoriale sau aranjamente economice.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România