Ucraina: în timp ce Europa și SUA se îndepărtează, Bucureștiul încearcă șpagatul

După șocul conferinței de Securitate de la München și a primelor negocieri ruso-americane din Arabia Saudită, diferențele de abordare a războiului din Ucraina devin tot mai evidente, pe cele două maluri ale Atlanticului. Dar cum acționează România în această situație?

Pe de o parte, Donald Trump l-a calificat pe Volodimir Zelenski drept dictator și a aruncat asupra lui vina pentru declanșarea invaziei. Casa Albă forțează un acord comercial privind exploatarea bogățiilor ucrainene, pe care  Kievul îl refuză, socotindu-l înrobitor și lipsit de garanții de securitate.

De cealaltă parte, europenii caută să se situeze în spatele liderului de la Kiev. Îngrijorați la gândul unui aranjament ruso-american, peste capul Ucrainei și al Europei, lideri de prim rang de le Vechiul Continent speră să-l ajute pe Zelenski să reziste dublei presiuni, de la Moscova și Washington.

Într-un semn al acestui sprijin, o pleiadă de lideri europeni s-a deplasat la Kiev, chiar în ziua împlinirii a trei ani de la declanșarea invaziei.

Într-o declarație comună, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, președintele Consiliului European, António Costa, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina.

Ei s-au angajat să ofere în continuare Ucrainei sprijin financiar regulat și previzibil, inclusiv pentru reconstrucția țării după război.

Venirea creștin-democratului Friedriech Merz în funcția de cancelar al Germaniei aduce de asemenea o veste bună pentru Ucraina.

Cu două zile înainte de alegeri, Merz dădea un avertisment dur că Europa trebuie să fie pregătită să se apere fără SUA. De asemenea, el s-a arătat favorabil trimiterii în Ucraina a rachetelor germane cu rază lungă de acțiune Taurus, o mișcare refuzată de cancelarul social-democrat Olaf Scholz, marele perdant al alegerilor de duminică.

Merz a promis politici ample de extindere a industriei de apărare și probabil va crește fondul de 100 de miliarde de euro convenit sub guvernul Scholz pentru a finanța o modernizare a echipamentelor militare. În sfârșit, Germania sub conducerea lui Merz ar putea susține o mutualizare a datoriei europene pentru creșterea capacităților de apărare.

Dar ce se întâmplă la București? Deocamdată, expectativă. Nu există un semnal clar asupra unei alegeri strategice a României. Va favoriza abordarea europeană sau pe cea americană în privința Ucrainei? Opiniile sunt împărțite.

După cum era de așteptat, la extrema dreaptă avem o aliniere entuziastă, cu arme și bagaje la politica lui Donald Trump.

De cealaltă parte, președintele interimar Ilie Bolojan a dat semnale mai degrabă către linia europeană. El a fost invitat în persoană la cel mai recent summit european organizat la Paris de președintele Emmanuel Macron. Un  președinte francez care, să nu uităm, susține hotărât ideea amestecului rusesc în alegerile din România – în contra abordărilor administrației Trump. Într-o declarație emisă luni, președintele interimar și-a exprimat susținerea pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei – în linia europeană și în contra abordării americane, care ar favoriza cedarea de teritorii în schimbul păcii.

În sfârșit, PSD. Aici găsim o atitudine ambivalentă. Premierul Marcel Ciolacu refuză ideea unei alinieri de o parte sau de alta. UA și Europa.

El s-a declarat convins că, în cele din urmă, Europa și America vor avea abordări comune. Iar Bucureștiul ar putea susține ambele rezoluții propuse la ONU. Și pe cea a Statelor Unite în Consiliul de Securitate, în care Rusia nu mai este definită drept agresor. Dar și pe aceea a țărilor membre UE în plenul Adunării Generale a ONU, mult mai apropiată de ceea ce dorește Kievul. 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România