După München, întâlnire de urgență a europenilor, fără România

După Conferința de Securitate de la München, alarma a sunat în Europa. Lideri de pe Bătrânul Continent se întâlnesc de urgență pe fondul temerilor privitoare la o pace nedreaptă impusă Ucrainei. Mai mult, europenii încep să înțeleagă cu claritate că Statele Unite nu mai sunt aliatul pe care se pot baza. Primele consultări au loc chiar de azi.

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat pentru azi discuții de urgență cu liderii europeni și ai NATO.

Un purtător de cuvânt al Palatului Élysée a confirmat că la reuniune va participa premierul britanic Sir Keir Starmer alături de liderii Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Danemarcei și Țărilor de Jos.

De asemenea, a fost confirmată prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a secretarului general al NATO, Mark Rutte.

După cum notează colegii noștri de la rfi.fr într-o analiză dedicată evenimentului, europenii se află în situație de urgență strategică.

Celebra chestiune a Apărării Europene este așadar din nou pe masă, mai mult ca niciodată, după cum explică fostul ofițer Guillaume Ancel, directorul blogului „Ne pas subi”.

El amintește că „Uniunea Europeană, care a fost o instituție emblematică în ultimii 50 de ani, este de fapt un club al comercianților. Acest lucru este complet irelevant pentru construirea unei armate.

UE este un instrument nepotrivit pentru problemele de securitate și apărare, deoarece aceasta necesită o putere centralizată. Avem nevoie de o Europă politică.

Ar fi ca și cum Statele Unite, care sunt formate din 50 de state, ar avea 50 de armate diferite, 50 de tipuri de avioane și tancuri, 50 de centre de antrenament etc. Asta avem astăzi în Europa.

Aceasta are bugete de apărare care sunt de cel puțin patru ori mai mari decât cele ale Rusiei, dar nu este deloc un factor de descurajare pentru că nu are o armată, ci 27 de armate, plus cea a Regatului Unit”, spune expertul pentru RFI.

Stimularea cheltuielilor militare

Așadar, ce poate face Europa de urgență în fața dublei amenințări rusești și a abandonului american planificat? Evident, investiții.

Președinta Comisiei Europene intenționează să stimuleze cheltuielile militare prin activarea unei clauze speciale pentru ca aceste investiții să nu fie luate în considerare în calculul deficitului public.

Acest lucru le-ar permite să cheltuiască mai mult, fără a depăși celebrul prag de deficit de 3% stabilit de Uniunea Europeană.

Sunt apoi acțiunile concrete, pe teren.

Chiar și în cazul unui posibil acord de încetare a focului acceptat de părți, ar trebui să fie desfășurate forțe în Ucraina pentru a-l garanta.

Donald Trump a indicat deja că nu va trimite soldați americani în Ucraina, spunând că ar fi de datoria europenilor să facă acest lucru.

Dar are Europa mijloacele pentru o asemenea forță de menținere a păcii? Potrivit lui Guillaume Ancel, „Europenii știu să mobilizeze o forță de acțiune rapidă, dar aceasta necesită resurse considerabile.

Vorbim de o forță de 50.000 până la 100.000 de oameni în permanență. Cu rotații din șase luni, este necesar să se mobilizeze, pe parcursul unui an, între 100.000 și 200.000 de militari.

Europenii lucrează deja la acest scenariu, dar nu și-au imaginat că se va întâmpla atât de repede”, mai spune expertul consultat de RFI.

Dar România? Într-o postare pe rețeaua X, Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a Alianței Atlantice, din 2010 până în 2023, și-a exprimat regretul că reuniunea de la Paris are loc fără țările baltice și România, ambele expuse și în același timp vitale pentru sprijinirea Ucrainei.

Se poate ca, în cazul României, să fi contat incertitudinea politică de la București, inclusiv posibilitatea reală ca țara să cadă sub controlul extremei drepte pro-ruse.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România