Trump pune în discuție independența Ucrainei. Cu ce consecințe?

Într-o declarație surprinzătoare, președintele american Donald Trump a pus sub semnul întrebării viitoarea independență a Ucrainei. Și aceasta, cu puțin timp înainte ca vicepreședintele JD Vance să se întâlnească la Munchen cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski. O declarație care ar trebui să atragă atenția nu numai în Ucraina ci și în România.

Ziua și șocul din partea lui Donald Trump. Într-un interviu pentru canalul său TV favorit, Fox News, liderul de la Casa Albă s-a exprimat astfel cu privire la ucraineni și posibilul acord de pace:

„Ei pot face o înțelegere, pot să nu o facă. S-ar putea să fie ruși într-o zi sau să nu fie”.

Cu alte cuvinte, identitatea ucraineană rămâne discutabilă. În ce condiții? O spune chiar Donald Trump.

El a subliniat că dorește să vadă o rentabilitate a investițiilor americane în Ucraina, prezentând din nou ideea unui acord privind pământurile rare care s-ar găsi în țara aflată acum în război.

Într-adevăr, nu mai este un secret, Donald Trump este gata să garanteze securitatea Ucrainei, dar în schimbul accesului privilegiat la bogățiile acesteia.

În interviul acordat canalului de televiziune , Trump a fost cât se poate de clar: „Le-am spus că vreau echivalentul, cum ar fi 500 de miliarde de dolari pământuri rare, și, în esență, ei au fost de acord, așa că cel puțin nu ne simțim proști. Altfel, suntem prosti. Le-am spus, trebuie să luăm ceva. Nu putem continua să plătim acești bani”, a adăugat Trump.

Comentariile președintelui SUA au încântat, desigur, Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Dmitri Peskov, le-a declarat reporterilor că, într-adevăr, „o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia, iar faptul că a devenit deja Rusia este de netăgăduit”.

Referindu-se la așa-numitele referendumuri de anexare a celor patru provincii ucrainene, Donețk, Lugansk, Zaporizhzhia și Herson, controlate parțial de Moscova, Peskov a spus că oamenii „în ciuda multor pericole, au stat la coadă și au votat”. Și a adăugat că „acest lucru corespunde în mare măsură cuvintelor președintelui Trump”.

Declarațiile lui Trump și reacțiile de la Moscova arată schimbarea fundamentală petrecută în relațiile internaționale odată cu noul locatar de la Casa Albă. Nu mai există alianțe și nu mai există valori, par că există doar interese. Până și independența unei națiuni poate fi pusă pe masa negocierilor.

Administrația Trump pare să nu aibă o problemă să îndese genunchiul pe gâtul unei țări, Ucraina, deja aflată la pământ. Iar aceasta ar trebui să provoace fiori reci la București. Dacă mai are cui, având în vedere criza de leadership din România.

Declarația lui Donald Trump ar trebui să dea semnalul unui proces amplu de gândire în cercurile de analiză de securitate din România, date fiind întrebările pe care le ridică.

De exemplu, în ce măsură alianța noastră mai este bazată pe valori comune, ale democrației și statului de drept. Sau dacă alianța noastră presupune de acum înainte un preț pe care trebuie să-l plătim - și cât de ridicat va fi acesta.

Punerea în discuție a frontierelor, prin cedări teritoriale în favoarea agresorilor și, iată, punerea în discuție a independenței națiunilor trimit la o memorie istorică amară în România.

Cu atât mai mult cu cât, într-o coincidență sumbră, extrema dreaptă tropăie tot mai amenințător.

Spre deosebire de perioada întunecată care a premers celui de-al doilea război mondial, România deține acum ancora europeană, pe care are tot interesul să o consolideze acum.

Și aceasta, în pofida trepădușilor care amușinează prin încăperile marginale ale noului sistem de putere american, cu gândul că poate-poate vor băga capul într-o poză de un nivel ceva mai înalt.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România