|
Îngrijorare puternică în nordul Europei ca urmare a atitudinii tot mai agresive a Rusiei. Cele opt state membre NATO cu ieșire la Marea Baltică au hotărât să coopereze. Iar secretarul general al Alianței și-a anunțat sprijinul. „Vacanța s-a încheiat”. Iată ce a spus președintele Finlandei, Alexander Stubb, întrebat de Euronews despre calea de urmat pentru asigurarea securității pe continent. Președintele finlandez a subliniat într-o declarație acordată miercuri, 15 ianuarie, necesitatea ca Europa să își intensifice eforturile de apărare împotriva Rusiei. Declarațiile președintelui finlandez vin într-un moment de maximă îngrijorare strategică în Europa. Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă pe 20 ianuarie a stârnit temeri cu privire la dezangajarea americanilor de pe Bătrânul Continent. În acest context, după cum amintește ziarul Le Figaro, mai mulți șefi de stat europeni, printre care și președintele Emmanuel Macron, fac apel la o întărire a securității la nivelul UE, fără însă a reuși să convingă toate cancelariile, în acest stadiu. Ajutorul militar acordat Ucrainei, o problemă prioritară și existențială pentru țările nordice, este și el subiect de întrebări, Donald Trump criticând adesea ajutorul oferit de Statele Unite. Mai multe cabluri de telecomunicații și de alimentare submarine au fost avariate în Marea Baltică în ultimele luni. Liderii și experții europeni suspectează acte de „război hibrid” orchestrate de Rusia. Astfel că liderii celor opt state membre NATO de pe țărmurile Mării Baltice au anunțat marți, 14 ianuarie, că vor aloca mai multe mijloace militare și vor da dovadă de mai multă fermitate împotriva navelor care deteriorează infrastructura aflată pe fundul mării – cu sau fără intenție. Prezent și în capitala Finlandei, secretarul general al NATO Mark Rutte a profitat de ocazie pentru a anunța lansarea unei misiuni specifice în același sens. Baltic Sentry va implica „o serie de active, inclusiv fregate și avioane de patrulare maritimă” și „ va spori vigilența în Marea Baltică”, a spus Rutte. Bineînțeles, Moscova nu va scăpa ocazia să acuze NATO de „escaladare” după anunţurile de marţi. Dar țările de la Marea Baltică sunt convinse că autoritățile ruse folosesc așa-numita „flotă fantomă” ca armă. Citeste siFlota de petroliere-fantomă a Rusiei se mărește: un pericol global de securitate și mediu Aceste nave vechi, cu un statut legal incert, sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale, dar ajung să contribuie și la acte de sabotaj, după cum deplâng liderii statelor cu ieșire la marea Baltică. Astfel încât aceste state au început să studieze posibilitatea interzicerii legale a trecerii navelor periculoase. Marea Baltică nu este singurul loc în care această ”flotă fantomă” a Rusiei își face simțită prezența periculoasă. În decembrie, două nave petroliere vechi s-au rupt literalmente în timpul unor furtuni din Marea Neagră, generând un adevărat dezastru ecologic. Citeste siPetroliere naufragiate în Marea Neagră: Putin schimbă tonul În orice caz, după cum comentează Frankfurter Allgemeine Zeitung, ceea ce se întâmplă în Marea Baltică este un test cu privire la la ceea ce se poate aștepta Europa în anii următori. Pentru că regimul rus va continua să caute alte puncte slabe în infrastructura europeană – și nu numai pe mare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România |