Anchetarea ingerinței ruse în alegeri trenează, credibilitatea României în impas

Presa europeană începe să-și pună tot mai multe întrebări cu privire la situația din România, la puțin peste o lună de la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Este afectată astfel credibilitatea României, ca partener occidental și chiar ca democrație. Autoritățile trebuie să răspundă imediat.

Dacă amestecul direct al Rusiei a fost considerat aproape unanim drept motivul principal al deciziei fără precedent din 6 decembrie, iată că în ultimele zile, fără ca Rusia să dispară de pe radar, comentatorii își pun tot mai mult întrebări cu privire la factorul intern.

După cum relata publicația online Hotnews, într-un articol cu titlul „Mitul interferenței ruse”, cotidianul german Frankfurter Allgemenie Zeitung a pus serios sub semnul  întrebării amestecul Moscovei în alegerile din România.

Jurnaliștii germani se întreabă dacă nu cumva în discuție nu poate fi adus și faptul că PSD nu și-a atins scopul de a-și promova candidatul în turul doi alături de un reprezentant al extremei drepte – o situația considerată potențial câștigătoare de către partidul de guvernământ.

De asemenea, publicația spaniolă The Objective și ediția italiană a Huffington Post, ambele preluate de G4 Media, atrag atenția asupra felului în care autoritățile române au gestionat criza alegererilor naționale. 

Publicația spaniolă își pune întrebarea dacă, în actualul context, România mai este o democrație liberală. În timp ce ediția italiană a Huffington Post atrage atenția că influența rețelelor sociale asupra alegerilor din România este departe de a fi stabilită.

Politico, la rândul său, vorbește despre controversele din jurul deciziei din 6 decembrie. Și constată că, la o lună de la anularea alegerilor, popularitatea lui Călin Georgescu este departe de a scădea, ba chiar se consolidează

Ce înseamnă toate acestea?

Înainte de toate, că România începe să-și piardă credibilitatea ca partener loial al taberei occidentale și chiar ca democrație.

De altfel, Bucureștiul se află deja într-un fel de ”carantină” diplomatică în raport cu partenerii occidentali – lucru ilustrat prin neinvitarea la întâlnirea informală din decembrie a unor membri NATO, la reședința secretarului general Mark Rutte.

Președintele Iohannis s-a declarat deranjat de această situație, vorbind despre „bisericuțe” în cadrul alianței. Dar semnalul a fost elocvent.

Cum s-ar putea ieși din acest impas?

În primul rând, autoritățile să facă publice dovezile concrete ale interferenței rusești în alegerile din 24 noiembrie. Un model în acest sens poate fi raportul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la referendumul european și alegerile prezidențiale. Un raport care a indicat clar fluxurile financiare, sursele și modalitățile în care a fost organizată rețeaua din umbră a Rusiei care s-a implicat în procesul electoral.

De asemenea, autoritățile trebuie să prezinte, cu toată transparența, factorii interni care s-au implicat în alterarea procesului electoral și motivele din spatele acțiunii lor.

În sfârșit, trebuie prezentate garanții că evenimentele din preajma alegerilor din 24 noiembrie nu se vor mai repeta și că procesul electoral se va desfășura normal, de această dată. Până atunci, credibilitatea României se va menține la niveluri scăzute iar democrația va rămâne chestionabilă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România