România, pe marginea prăpastiei numită „junk”

Retrogradarea perspectivei de la stabil la negativ apropie și mai mult România de categoria junk. În plus, calculele Fitch plasează România într-o poziție dificilă față de celelalte state notate și ele cu calificativul BBB.

Ieri, nu a fost tocmai ziua norocoasă a premierului Marcel Ciolacu. Prim-ministrul a prezentat un scurt bilanț al guvernului pe care l-a condus și s-a străduit din răsputeri să scoată în evidență realizările pe care le-a considerat notabile.

Doar că Marcel Ciolacu a omis unele lucruri esențiale. Atunci când a arătat că România este egală cu Polonia în ceea ce privește PIB (la paritatea puterii de cumpărare) pe cap de locuitor a omis să spună că datele se referă la anul 2023, adică într-o perioadă în care actualul premier s-a aflat în fruntea guvernului doar jumătate de an. În 2024, „performanța” guvernului Ciolacu a fost să încetinească puternic creșterea economică. De asemenea, premierul vorbește despre reducerea inflației, dar chiar ieri institutul Eurostat a publicat datele la nivelul Uniunii Europene, iar România are cea mai mare rată a inflației dintre toate statele membre. În fine, premierul a anunțat că fondurile europene din exercițiul financiar 2014-2020 au fost absorbite în proporție de 99%, dar a omis să spună că în luna august, România era zero la cheltuirea banilor din bugetul 2021-2027.

Ghinionul premierului Ciolacu a fost că exact în ziua în care încerca să prezinte un bilanț îndulcit al anului 2024 a apărut analiza agenției de rating Fitch și retrogradarea perspectivei de rating de la stabilă la negativă. Agenția a modificat perspectiva ratingului de credit pe termen lung în valută. Prima observație care trebuie făcută este că în felul acesta România ajunge pe marginea prăpastiei numită retrogradarea în categoria junk. Doar o singură reducere a ratingului ar duce România în zona nerecomandat pentru investiții, ceea ce ar fi un adevărat dezastru pentru economie și pentru statul român care va trebui să se împrumute anul viitor cu cel puțin 200 miliarde de lei. O aruncare la junk ar crește dobânzile la împrumuturile României până la niveluri care ar putea deveni nesustenabile.

Dincolo, însă, de notarea în sine a agenției de rating, interesantă este analiza care însoțește decizia Fitch. În primul rând, agenția notează situația politică: alegerile parlamentare au avut ca rezultat un Parlament divizat, cu o creștere a numărului de partide de extremă dreaptă, coaliția de guvernare care se formează acum menține incertitudinea politică la un nivel ridicat, ceea ce va duce la o întârziere a punerii în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală.

Calculele agenției Fitch sunt relevante. Astfel, agenția estimează că anul acesta deficitul bugetar va fi anul acesta de 8,2% din PIB, care vine după un deficit de 6,5% din PIB înregistrat anul trecut. Anul viitor, Fitch anticipează un deficit de 7,5% din PIB, iar pentru anul 2026, nivelul estimat este de 6,8%, ceea ce înseamnă mai mult decât dublu decât media estimată de Fitch pentru statele aflate în aceeași categorie de rating, respectiv BBB. Ceea ce ne arată cât de deteriorat este bugetul României față de cele ale statelor care sunt notate cu aceleași calificative.

Situația este la fel de dificilă și în ceea ce privește ponderea datoriei publice în PIB. Adică, agenția Fitch prognozează că datoria României va crește de la 49% în anul 2023, la 62%, în anul 2026 și va atinge 70% din PIB în anul 2028. Este un ritm de creștere care duce România peste media statelor din categoria de rating BBB, care este estimată la numai 56%.

Încă un exemplu: deficitul de cont curent crește anul acesta la 8% din PIB, de la 7,3%, anul trecut. În economiile notate cu BBB, valoarea mediană este de numai 1%, ceea ce arată cât de departe este România. Par doar pure statistici, dar de fapt atunci când apar în analiza unei agenții de rating ele arată de fapt că România este „pe muchie”. Are indicatori macroeconomici mult deteriorați chiar față de statele aflate în aceeași categorie de rating.

Și pentru ca lucrurile să stea și mai rău creșterea economică a încetinit și este considerat un factor de risc pe termen mediu. Singurele atuuri ale României rămân apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fonduri comunitare. Vor fi suficiente pentru a ajuta România să nu fie retrogradată la junk?