Președintele a vorbit despre alegeri – un moment așteptat, dar întrebările rămân

Mai bine mai târziu decât niciodată. După zile și săptămâni de tăcere, președintele Iohannis a dat în sfârșit, detalii privind împrejurările care au dus la anularea alegerilor prezidențiale.

Șeful statului a vorbit cu jurnaliștii înainte de intrarea la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. Și după o întâlnire cu președintele Consiliului, Antonio Costa, în care a abordat chiar problema războoiului hibrid al Rusiei la adresa lumii libere.

Ce am aflat?

Desigur, nu lucruri cu desăvărșire noi, dar remarcabile tocmai prin faptul că au venit din partea președintelui și nu a unor analiști, comentatori sau lideri de opinie.

Și anume, că România a fost ținta unui atac fără precendnt în preajma și în timpul primului tur al alegerilor. Că rețeaua Tik Tok a permis unui candidat să-și facă campanie în mod disproporționat comparativ cu ceilalți competitori, inclusiv în zilele de pauză electorală. Că acest candidat, intens promovat pe Tik Tok, a avut cheltuieli de campanie zero.

Că au fost acțiuni coordonate din afară – și aici, președintele a pronunțat numele Rusiei.

Totuși, rămân câteva întrebări la care răspunsurile întârzie.

Prima: cum de a fost posibil ca autoritățile și sistemul de justiție să asiste cu pasivitate, atâta amar de ani, la promovarea ideilor fasciste și antisemite, la cultul legionarilor și al criminalilor de război. Cum de a fost posibil ca legea să nu fie aplicată și astfel ca aceste grupuri să capete senzația impunității?

De-abia miercuri, Consiliul Național al Audiovizualului a dispus îndepărtarea conținutului ilegal de pe un număr de pagini, publicații online și canale video ale unor grupări extremiste și legionare.

Și toate acestea după ce, de ani și ani de zile, organizații neguvernamentale, lideri de opinie și intelectuali publici au atras atenția asupra pericolului.

A doua problemă la care nu avem răspuns este cea legată de responsabilități.

Cum se face că, a doua zi după primul tur al prezidențialelor, Palatul Cotroceni comunica faptul că nu fusese informat cu privire la încălcări ale legislației pe timpul campaniei electorale, pentru ca, un număr de zile mai târziu, alegerile să fie anulate?

Nu este clar cine a știut și de când a știut.

Și apoi, cine răspunde? A trecut această acțiune împotriva stabilității României pe sub radarul serviciilor secrete? Sau acestea au furnizat informații care nu și-au găsit ecou la nivelul administrației prezidențiale?

În aceste zile, mai multe voci din societatea civilă au ridicat ferm problema reformării serviciilor secrete și a întăririi controlului civil asupra acestora. Nicio referire din partea președintelui la această problemă.

În sfârșit, ce garanții există că viitoarele alegeri prezidențiale vor fi scutite de astfel de probleme? Singure, asigurările date de președinte nu pot să ne liniștească.

Iar dovada că avem o problemă și că am devenit o problemă pentru aliații noștri o reprezintă chiar întâlnirea secretarului general al NATO cu mai mulți lideri europeni, pe tema Ucrainei, de la care România a fost exceptată.

Frustrarea președintelui Iohannis, care a vorbit despre ”bisericuțe” în cadrul aliaților, a fost evidentă. Dar explicațiile ar trebui, poate, căutate în interiorul instituțiilor românești, înainte de a vedea cine știe ce lucrături externe.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România