România, afară din UE? Iată cum ar fi posibil

Șocul electoral de duminică a readus în spațiul public discuțiile și temerile privitoare la o ieșire a României din UE – așa-zisul RO-EXIT.

Dar în ce măsură este posibilă o ieșire a României din Uniunea Europeană, politic și tehnic?

Există mai multe căi.

Una ar fi referendumul declanșat de președinte. Dacă va fi ales, Călin Georgescu ar avea, teoretic, posibilitatea să întrebe poporul dacă mai vrea sau nu în Uniunea Europeană. Constituția îi conferă președintelui această atribuție.

Referendumul ar fi însă unul consultativ, așa că va rămâne în sarcina legiuitorului să-l pună în aplicare sau nu. De exemplu, referendumul privind limitarea la 300 a numărului de parlamentari, care a trecut în 2009, nu a devenit realitate politică nici acum.

O asemenea cale ar avea o finalitate incertă, mai ales că apartenența României la Uniunea Europeană este înscrisă în Articolul 148 al Constituției, adoptat prin referendum, cu o majoritate de peste 90%, în 2003.

Așadar, numai modificarea Constituției ar fi calea sigură pentru a scoate România din Uniunea Europeană. Pentru aceasta, este nevoie ca legea de modificare a Constituției să treacă prin cele două camere parlamentare cu majoritate de două treimi. Și apoi, să fie aprobată de popor, prin referendum.

Ultimul astfel de referendum privind modificarea Constituției a avut loc în octombrie 2018, și a avut ca scop introducerea în legea fundamentală a principiului căsătoriei numai între bărbat și femeie. Referendumul nu a fost valabil fiindcă nu a îndeplinit rata de participare necesară, de cel puțin 30% din totalul alegătorilor prezenți în liste.

O asemenea cale, a modificării Constituției, pare însă greu de trecut, fiind foarte puțin probabil că ar putea întruni majoritatea parlamentară de două treimi.

Există însă și o altă cale, a ieșirii tehnice din Uniunea Europeană, prin adoptarea unei legislații contrare angajamentelor și tratatelor la care România este parte.

În proiectul său de țară, Călin Georgescu propune o serie de măsuri protecționiste și acțiuni împotriva companiilor cu capital străin care sunt incompatibile cu legile și tratatele UE. Ca să nu mai vorbim despre abordările pro-legionare, total împotriva valorilor europene.

O majoritate parlamentară eurosceptică ar putea adopta legi contrare tratatelor și valorilor UE. Ar putea să o facă dintr-o dată, printr-o mișcare de forță, precum în marțea neagră din decembrie 2013, când într-o singură zi au fost votate legi contrare principiilor statului de drept.

Sau ar putea urma tactica așa-zisă a salamului unguresc, adică adoptarea legilor restrictive în timp și pe tăcute.

Așa sau așa, efectul ar fi același, ar scoate România, tehnic, din UE, ar duce la blocarea fondurilor europene și, posibil, la pierderea dreptului de vot în Consiliu. Dar UE ar putea imagina și alte măsuri de răspuns, pe care cu greu le putem imagina acum.

Toate aceste  variante sunt, desigur, pur teoretice. În definitiv, Călin Georgescu nu a ajuns încă președinte și s-ar putea ca nici să nu ajungă.

Dar, în momentul de față, un lucru este clar: pentru a-și securiza locul în Europa și a evita alunecarea pe panta rusă, România are nevoie de o consistentă majoritate pro-europeană în viitorul Legislativ. Alegerile parlamentare din 1 decembrie sunt mai importante ca oricând.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România