Schengen dar... cu amânare : un chip al Europei suveraniste

Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea deplină a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Astfel, drumul celor două țări către spațiul comun fără frontiere este deschis, dar românii vor mai avea de așteptat până când vor putea trece efectiv frontierele terestre fără vreun control.

O declarație comună semnată de Austria, România, Bulgaria şi de preşedinţia ungară a Consiliului UE, publicată vineri pe contul de X al președinției maghiare precizează că decizia politică privind aderarea la Schengen va fi luată până la finele anului. Cu toate acestea, Bucureștiul și Sofia vor continua controalele pentru o perioadă de cel puțin șase luni.

Măsura este luată pentru a atenua potențiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea apărea ca o consecință imediată a absenței frontierelor interne.

Potrivit declarației, președinția ungară, România, Bulgaria și Austria au recunoscut progresele înregistrate în reducerea migrației ilegale către Europa și statele membre și au convenit împreună să continue eforturile comune de combatere a acestui fenomen.

De asemenea, Bulgaria va fi sprijinită în continuare pentru a-și proteja frontiera terestră externă a UE cu Turcia, prin desfășurarea unui contingent de poliție multilateral de 100 de polițiști de frontieră (15 din Austria, 25 din Bulgaria, 20 din Ungaria 20 și 40 din România 40).

Menținerea pentru șase luni a controalelor la frontieră este luată, potrivit declarației, în conformitate cu Articolul 25 al Codului Frontierelor Schengen.

Astfel, atunci când în spațiul fără controale la frontierele interne există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne într-un stat membru, acesta poate reintroduce în mod excepțional controlul la toate frontierele interne sau în anumite părți ale acestora, pentru o perioadă limitată de maximum 30 de zile sau pe durata previzibilă a amenințării grave, dacă aceasta depășește 30 de zile.

Controalele la frontierele terestre pot fi generale sau prin sondaj și încă nu este clar modul în care acestea vor fi aplicate la frontierele interne de România și Bulgaria.

Declarația vine după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri la Budapesta, în condițiile în care partea maghiară deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a transmis tot vineri un mesaj prin care a salutat admiterea României și Bulgariei în Spațiul Schengen terestru.

Cum să privim acest compromis politic?

Partea bună este că ieșim, în sfârșit, dintr-un blocaj care a durat aproape 14 ani, câți au trecut de când România a primit unda verde pentru aderarea completă la Spațiul Schengen, din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European.

Dar există și o parte problematică.

Această înțelegere între patru state, prin care România și Bulgaria își iau angajamente speciale, vine pe deasupra Consiliului UE, care este chemat să decidă, potrivit legislației europene. Austria și Ungaria au dat astfel o lovitură de imagine Uniunii, cu România și Bulgaria luate prizoniere.

Este și aceasta o imagine a Europei suveraniste, în care statele sunt peste instituțiile europene. De data aceasta, decizia a fost în favoarea noastră. Dar nu înseamnă că aceasta se va întâmpla întotdeauna.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România