|
Pragul pentru impozitarea microîntreprinderilor este o falsă problemă. Guvernul ar putea să reducă pragul până la 100.000 de euro fără a avea vreo opoziție din partea mediului de afaceri. Dar, campania electorală îi împiedică pe politicieni să ia o decizie de acest tip. Microîntreprinderile au ajuns „mărul discordiei” între guvernul României și Comisia Europeană. Viziunile se cunosc: Comisia Europeană dorește ca pragul cifrei de afaceri până la care o firmă se poate încadra în categoria de microîntreprindere să scadă de la 500.000 la 88.500 de euro. Instituția europeană își bazează cererea pe un jalon din PNRR care cere o adaptare a statutului microîntreprinderilor la nivelul economiei românești. Miza menținerii sau scăderii pragului este o parte din tranșa a treia din PNRR în valoare de 1,1 miliarde de euro. Cu precizarea că în afară de pragul pentru microîntreprinderi mai sunt două restanțe pentru această tranșă de finanțare și anume aplicarea principiilor guvernanței corporative și construirea metroului din Cluj. Să spunem că în anul 2018, pragul pentru microîntreprinderi a fost urcat de la 100.000 de euro la un milion de euro. Atunci, specialiștii și chiar oamenii de afaceri au spus că suntem în fața unei aberații economice. De fapt, România se transforma într-o economie de microîntreprinderi, pentru că aproape 90% din firme se calificau pentru acest statut. Nimeni nu contestă necesitatea existenței unei categorii aparte de companii în economia românească. Este vorba despre companii mici care trebuie încurajate să crească printr-un sistem simplificat de impozitare, respectiv un impozit pe cifra de afaceri, aplicat la o cotă decentă, ușor de înțeles și ușor de aplicat. De aici până la a transforma 90% din firmele din economie în micro companii este o cale lungă. Cea mai bună dovadă în acest sens este chiar aceea că în anul 2023, pragul s-a redus la jumătate, până la 500.000 de euro. Chiar și așa nivelul ales a fost prea ridicat. Dar, concomitent, a început o adevărată ofensivă legislativă împotriva microîntreprinderilor. Unele firme au plătit 1%, altele 3% ca impozit pe cifra de afaceri. Întreprinderile fără angajați au trecut de la 3% pe cifra de afaceri la un impozit pe profit de 16%. La începutul acestui an, legislația fiscală a stabilit ca doar microîntreprinderile cu o cifră de afaceri de cel mult 60.000 de euro să plătească un impozit de 1% din cifra de afaceri, iar cele cu venituri cuprinse între 60.000 și 500.000 de euro să fie impozitate cu 3%. Să adăugăm prevederile legislației care obligă firmele să plătească același nivel de contribuții pe muncă și pentru un angajat part-time. O prevedere care vizează firmele mici. Există și o normă legală care obligă firmele să păstreze cel mult doi ani de zile un angajat cu salariul minim, după care compania este obligată să îi mărească salariul. De asemenea, legislația se referă la procentajul de venituri pe care o microîntreprindere poate să le aibă din activitatea de consultanță. S-a legiferat chiar și impunerea ca o persoană să dețină direct sau indirect o singură companie. Nu în ultimul rând, a crescut agresiv salariul minim, o problemă de care cele mai multe microîntreprinderi se lovesc în mod curent. După cum se poate vedea, din dorința guvernului sau a Parlamentului de a controla activitatea microîntreprinderilor s-au introdus o sumedenie de limitări pentru funcționarea companiilor mici. Avem de-a face cu o suprareglementare care complică viața antreprenorilor mici și care au doar scopul, declarat sau nu, de a împiedica abuzul de microîntreprindere. De fapt, mult mai simplu ar fi fost să fie redus pragul de impozitare de la 500.000 la 100.000 euro. Să fim realiști. Reducerea pragului, de fapt, revenirea la nivelul inițial, ar fi o ajustare normală. Pentru că este campanie electorală, politicienii se jură că nu vor modifica pragul pentru microîntreprinderi. Majoritatea oamenilor de afaceri ar fi de acord ca pragul să se întoarcă acolo unde a mai fost, la 100.000 de euro, iar cu această ocazie să fie anulate toate prevederile agresive referitoare la microîntreprinderi. Este mai bine mai simplu și mai puțin (un prag redus) decât mai mult, dar cu prevederi restrictive și complicate. Așadar, politicieni, reduceți pragul! |