Patru lecții după referendumul din Republica Moldova

Referendumul european din Republica Moldova a trecut cu puțin peste 50%. Un scor pe care mulți comentatori îl găsesc neașteptat de strâns. Însă consultarea electorală de duminică ne servește câteva lecții de care merită să ținem seama.

O primă lecție pe care o putem lua – dacă mai era nevoie – este că fiecare vot contează.

Da, referendumul a trecut cu un scor minim și mulți și-ar fi dorit o diferență mai convingătoare.

Nu a fost să fie, din motive complexe - și vom avea nevoie de ceva timp pentru a le înțelege mai în detaliu. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă referendumul ar fi fost respins, la fel de strâns?

Am fi vorbit despre o cu totul altă situație politică, cu adevărat catastrofală și diferența a stat în câteva mii de voturi.

Iată cât de importantă este participarea la alegeri. Multora le place să spună că s-au săturat să voteze răul cel mai mic. Da, dar poate nu au văzut răul cel mai mare.

A doua lecție: banii europeni nu înseamnă totul.

De la semnarea acordului de asociere și mai cu seamă de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei, Republica Moldova a primit un ajutor substanțial din partea Uniunii Europene și în particular a României.

Au fost ridicate vizele și numeroși de moldoveni au avut posibilitatea de a merge în vestul Europei, pentru o viață mai bună. UE a devenit de departe principalul partener comercial, devansând Rusia.

Republica Moldova a fost sprijinită puternic în timpul pandemiei, cu materiale sanitare și vaccinuri. A primit statutul de țară candidată la aderare și apoi i s-a dat unda verde pentru începerea negocierilor, cu un mare compromis făcut de liderii europeni pentru a trece peste veto-ul Ungariei lui Viktor Orban: acestuia i-au fost deblocate fonduri europene de 10 miliarde de euro.

Moldovenii au primit sprijin vital în timpul crizei energetice declanșate de Rusia, prin tăierea aprovizionării cu gaz. Facturile moldovenilor au fost acoperite cu bani din Uniunea Europeană iar Bucureștiul a livrat, la rândul său, resurse energetice, deși nici România nu stătea pe roze.

În raioane precum Ungheni, în nord sau Cahul în sud, unde s-au făcut multe investiții din fonduri europene, votul a fost covârșitor negativ. La Comrat, într-un liceu renovat din fonduri europene, 90% au votat contra.

Nu este suficient să vorbești despre Europa doar ca despre o sursă de bani, Europa nu este o vacă de muls. Este și despre valori și identitate, despre a te simți european. Iar aceasta este o lecție importantă pentru viitor.

A treia lecție: Rusia nu se predă.

Nu mai este un secret pentru nimeni că Rusia a lansat o campanie puternică de dezinformare cu scopul de a deraia referendumul. Adăugând și voturile cumpărate, aproape că i-a reușit.

Iar o concluzie ar fi că Republica Moldova rămâne un spațiu al confruntării est-vest, o societate divizată încă pe formula 50-50. Rusia este în joc și confruntarea continuă.

Și a patra lecție, pentru politicienii români...

Mai precis, pentru acei politicieni care cred că, ajungând în turul doi al alegerilor prezidențiale contra candidatului George Simion, își vor asigura o plimbare prin parc. Nici pomeneală!

AUR a preluat fără probleme narațiuni rusești, cum ar fi pierderea suveranități ca stat membru UE, transformarea țării într-o colonie a Occidentului sau pericolul războiului cu Rusia din cauza sprijinirii Ucrainei.

Nu există dovezi privind o legătură directă între extrema dreaptă românească și Kremlin. Dar alegerile din Moldova arată cât de multe este dispusă Moscova să facă în sprijinul celor care îi promovează ideile.

Așadar, nu vă jucați cu focul!

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România