Disponibilizări de personal în sectorul privat. Semnele recesiunii?

Ieri, au apărut două informații aparent fără legătură între ele. În România, compania germană Schaeffler a confirmat că va derula un program de disponibilizări voluntare. În Germania, biroul de statistică a anunțat că numărul comenzilor noi în industrie a scăzut în luna septembrie a.c. cu 5,8% față de luna precedentă.

Indicatorul comenzi noi este printre cele mai importante pentru că, pe de o parte, oferă repere importante despre cum va evolua industria în următoarele luni și, pe de altă parte, industria este o ramură economică esențială pentru economia germană.

Dacă legăm cele două informații între ele avem o explicație, chiar și parțială, pentru procesul de disponibilizare început de compania germană la fabrica din Brașov.

Și firma Renault, proprietara uzinei Dacia din România, a derulat anul acesta un program de disponibilizări voluntare. Între cele două companii, cea germană și cea franceză, există totuși o diferență importantă, respectiv Renault a oferit angajaților Dacia care au plecat voluntar sume mult mai mari decât firma germană.

Nu putem să nu remarcăm că anul acesta mai multe firme germane, unele prezente și în România, au decis să facă restructurări de personal. De exemplu, Bosch a anunțat la începutul anului că va închide 3.500 de posturi până în anul 2027. Dintre ele, 1.000 ar trebui să dispară până la sfârșitul anului.

O altă firmă germană, producătoare de aparatură electrocasnică, Miele, a anunțat în primăvara acestui an că va închide sau va delocaliza 2.700 de locuri de muncă din cauza creșterii drastice a costurilor, precum și din cauza reducerii cererii de produse fabricate de grupul german. Drept urmare, firma a trecut la restructurări de personal.

Chiar și compania-fanion, Volkswagen, are intenția de a închide o fabrică în Germania. De asemenea, o altă firmă germană prezentă în România, Leoni, a anunțat un proces de restructurare la nivel european, care va viza și fabricile din România.

Sunt câteva concluzii care ies în evidență. În primul rând, o parte din companiile care au decis să deruleze programe de restructurare a afacerii și a personalului, sunt din industria auto, ceea ce nu este deloc întâmplător. Producătorii auto au o problemă serioasă cu trecerea la mașinile electrice. Multe firme care produc pentru industria auto primesc mai puține comenzi de la sectorul clasic, ceea ce obligă firmele să ajusteze numărul de personal.

Deci, primul șoc pentru industria auto este chiar procesul de trecere către mașini electrice.

În al doilea rând, este vizibilă rapiditatea cu care acționează companiile. Atunci, când apare o problemă, o scădere a cererii, creșterea costurilor, noi tehnologii, firmele, fie că este vorba despre companii germane, franceze sau spaniole iau decizii de restructurare. Ele nu așteaptă să se acutizeze criza, ci acționează.

Din acest punct de vedere, ar trebui să se facă o comparație între mediul privat și cel de stat. Sectorul economic nu ezită să ajusteze costurile doar pentru a rămâne pe piață și pentru a nu pierde competiția cu concurenții. În schimb, sectorul public se mișcă extrem de încet atunci când vine vorba de restructurarea de personal. De altfel, anul acesta s-a încercat o reorganizare a instituțiilor publice, cu tăierea posturilor neocupate și cu schimbarea organigramei, dar nu s-a întâmplat mare lucru, iar termenul de finalizare a fost amânat.

În al treilea rând, toate deciziile strategice și cele privind restructurarea sunt luate la sediul central al companiei, iar fabricile din România nu au de făcut altceva decât să le aplice.

Motivele pentru care o companie apelează la o reorganizare a producției sau a personalului sunt diferite. Dar, ele au de fiecare dată scopul menținerii competitivității. Schimbările care au loc în companiile care activează în România nu sunt cel mai bun semn. Dar, reprezentanții statului român nu au timp să vadă toate aceste avertismente. Acum, până când nu este prea târziu.