Succesul extremei drepte germane și temerile investitorilor

Succesul extremei drepte în alegerile regionale germane nu este o problemă doar pentru guvernul federal de la Berlin. Mediul financiar și de afaceri este de asemenea îngrijorat. Întreprinderile germane se tem că avansul extremei drepte va speria lucrătorii străini atât de necesari dar și investitorii.

Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat votul popular în landul Turingia și a a venit pe locul al doilea în Saxonia, la mică distanță de Uniunea Creștin-Democrată.

După cum se știe, AfD a mizat pe o platformă puternic anti-imigranți și a avut de câștigat în urma unui atac petrecut în august în orașul Solingen, în care un refugiat sirian de 26 de ani a ucis trei localnici. Ulterior, Statul Islamic și-a revendicat responsabilitatea pentru atac.

Totuși, după cum arăta un studiu al Institutului Economic German, publicat cu o lună înainte de alegerile din cele două landuri, tocmai estul Germaniei, cu o economie tot mai dinamică, suferă cel mai mult de pe urma lipsei forței de muncă și este cel mai dependent de angajații străini.

În toate statele federale din estul Germaniei (cu excepția Berlinului), numărul angajaților germani a scăzut între 2022 și 2023, inclusiv din cauza vârstei. Iar această scădere a putut fi compensată într-o anumită măsură de angajații străini.

Acum, șefii de întreprinderi se tem că retorica AfD, îndreptată împotriva angajaților străini și amenințările cu deportări în masă vor amplifica dezechilibrele de pe piața muncii.

După cum notează Politico, Joachim Nagel, președinte al băncii centrale Bundesbank și un susținător puternic al imigrației, spune că până în 2026, Germania va pierde mai mulți lucrători din cauza pensionării în fiecare an decât câștigă din imigrație, chiar și la ritmul actual. Într-un interviu acordat ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, el s-a declarat „ foarte tulburat” de rezultatele alegerilor din landurile estice.

Însă, după atacul de la Sollingen, discursul politicienilor este exact în sensul invers. O disonanță cognitivă, după cum spune, pentru Politico, Marcel Fratzscher, președintele think tank-ului DIW din Berlin.

„A susține că acum suntem copleșiți și trebuie să deportăm pe scară largă și apoi, în același timp, să spunem că avem nevoie de imigrație este o contradicție fundamentală. Nu e de mirare că oamenii nu mai cred în politicieni”, spune acesta.

Nume mari ale economiei germane, precum Deutsche Bank, Siemens sau BASF, își manifestă de asemenea îngrijorarea.

Aceste firme au susținut o campanie națională numită „Sunt pentru valori” înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din acest an, alarmate de semnele că ascensiunea extremei drepte îi va speria atât pe muncitori cât și pe investitori.

Un studiu efectuat de Institutul de Cercetare Economică din Köln în rândul întreprinderilor și asociațiilor patronale sugera anul trecut că această amenințare va deveni din ce în ce mai gravă în timp. În timp ce doar 28% dintre respondenți au spus că un AfD puternic face mai dificilă recrutarea de muncitori străini calificați pe termen scurt, această pondere a crescut la peste 60% atunci când întrebarea s-a referit la un termen lung.

AfD, la rândul său, susține că țara trebuie să se concentreze mai mult pe menținerea acasă a germanilor talentați. Chestionat de Politico, purtătorul de cuvânt economic al partidului a declarat că 270.000 de muncitori calificați părăsesc Germania în fiecare an.

Acesta este un punct pe care majoritatea oponenților săi și Bundesbank îl recunosc – dar pur și simplu nu îl văd ca o alternativă la imigrație. Acești lucrători calificați vor pleca oricum.

Drept urmare, tot mai multe companii pur și simplu admit înfrângerea. Chiar și campionul național al producției de mașini, Volkswagen, analizează închiderea unor fabrici germane pentru prima dată în istoria sa.