Patriot pentru Ucraina și exploatarea fricii de război în România

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege iniţiat de Guvern privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina. Proiectul a fost adoptat cu 245 de voturi ''pentru'', 29 de voturi ”contra” şi o abţinere. Calea pentru furnizarea acestui sistem de apărare către Ucraina mult încercată este astfel deschisă. Însă tema generează o anumită dezbatere în România.

După votul de marți din Camera Deputaților, Parlamentul României a dat, în sfârșit, undă verde livrării sistemului de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina. Senatul votase proiectul inițiat de guvern chiar luni, în ziua în care acesta și fusese trimis legislativului, în regim de urgență.

Este clar, mobilizarea a fost maximă. Și totuși, am spus ”în sfârșit”, pentru că decizia politică de furnizare a sistemului Patriot fusese luată de România, în cadrul CSAT, încă din luna iunie, dar formalizarea ei a durat, iată, două luni și jumătate.

Acum câteva zile, mai precis pe 29 august, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, le cerea partenerilor să urgenteze trimiterea acestor sisteme și atrăgea atenția că orice întârziere se plătește în vieți omenești.

Este așadar de presupus că activarea Executivului și Legislativului de la București este și urmarea unor activități intense în plan diplomatic.

Furnizarea de către România a sistemului Patriot vine într-un moment delicat pe frontul ucrainean. În timp ce Kievul a reușit o acțiune spectaculoasă în regiunea rusă Kursk, forțele ruse marchează avansuri substanțiale în estul Ucrainei. În plus, Rusia și-a întețit atacurile aeriene, cu drone și rachete, asupra a numeroase ținte, cu precădere civile, din Ucraina. Și aici, sistemele Patriot ar ajuta mult.

Adoptarea legislației de către Parlamentul României a întâmpinat, evident, și opoziție, cum era de așteptat, din partea formațiunii AUR. Deputații săi au votat marți împotrivă, motivația fiind că în acest fel ar fi apărate interesele de securitate ale României.

Nimic de mirare. De altfel, străzile s-au umplut de panouri uriașe ale liderului partidului, George Simion, pe unele dintre ele stând scris că el va fi președintele care nu va băga țara în război.

Este o temă folosită pe scară largă de Kremlin în războiul său hibrid și pe care o găsim nu doar în România: cea a amenințării războiului.

Citeste siPolonia vrea să doboare rachetele ruseşti aflate deasupra Ucrainei

În Georgia, de exemplu, partidul de guvernământ Visul Georgian, care a virat puternic către pro-rusism, spune că alegerile legislative din octombrie vor fi un referendum între ”război și pace”.

Guvernul acuză opoziția pro-europeană că vrea să deschidă ”un al doilea front” împotriva Rusiei, la presiunea Occidentului.

Și în Republica Moldova, propaganda rusă exploatează teama de război, spunând că Uniunea Europeană și Statele Unite, care o susțin pe președinta Maia Sandu, vor să împingă țara în război contra Rusiei.

Aceleași temeri au fost exploatate de partidele de extremă dreapta și extremă stânga din Europa, cu destul succes, în țări precum Franța și, mai recent, Germania.

Ideea, susținută de propaganda Kremlinului, este simplă: dacă ajutați Ucraina va fi război. Dacă încetați cu sprijinirea ei va fi pace.

De fapt, războiul a fost deja pornit de Rusia și ar putea veni și aici, în caz că Ucraina va fi răpusă.

Iată însă că această narațiune rusească a păcii și războiului a ajuns să fie preluată și în România. Și o vom întâlni tot mai des odată cu apropierea alegerilor.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România