Nicolae Ciucă încearcă să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale sub flamura anti-PSD. Succes sau eroare? (Europa Liberă)

Geografia politică a PSD. Cum împacă Ciolacu liderii din teritoriu prin împărțirea funcțiilor în noua conducere. Marea miză: mobilizarea pentru alegeri (Libertatea) - De ce este USR divizat. Elena Lasconi, singurul candidat la prezidențiale nepromovat de liderii influenți ai partidului (Adevărul) - Guvernul Ciolacu se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria (Ziarul Financiar) - De ce se schimbă iar regulile pentru bagajele de mână pe aeroporturile din Europa (Panorama)

Analiză | Nicolae Ciucă încearcă să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale sub flamura anti-PSD. Succes sau eroare? (Europa Liberă)

Liberalii au decis în unanimitate în Biroul Politic Național să-l susțină pe Nicolae Ciucă drept candidat la alegerile prezidențiale. Decizia finală va fi luată de Consiliul Național, cel mai probabil la mijlocul lunii septembrie.

Aflat abia pe locul patru în unele sondaje de opinie (INCSOP și Verifield) și pe locul doi, dar cu 10% sub Marcel Ciolacu, în altele (CURS), liderul liberal Nicolae Ciucă este între ciocan și nicovală.

Pe de o parte, pentru a-și crește scorul electoral Nicolae Ciucă trebuie să atragă cât mai mult din electoratul de drepta, iar pentru asta trebuie să joace cartea anti-PSD.

Există și o serioasă presiune în partid pentru o campanie dură la adresa colegilor de guvernare de la PSD, mai ales după valul de atacuri de la congresul PSD.

Din informațiile Europei Libere, strategii de campanie ai partidului au recomandat o astfel de abordare, care pleacă de la ideea că dihotomia pro și anti-PSD de la celelalte rânduri de alegeri postdecembriste va funcționa și în 2024.

Geografia politică a PSD. Cum împacă Ciolacu liderii din teritoriu prin împărțirea funcțiilor în noua conducere. Marea miză: mobilizarea pentru alegeri (Libertatea)

Premierul Marcel Ciolacu, recent uns drept prezidențiabil al PSD, a avut grijă să-și contureze echipa din conducerea partidului cu lideri grei din teritoriu astfel încât să împace atât distribuția geografică, cât și rezultate din alegerile locale, mai ales că toamna electorală bate la ușă.

Din start, Marcel Ciolacu i-a pus vicepreședinți pe Claudiu Manda (Sud-Vest) și Lia Olguța Vasilescu (Muncă și Protecție Socială), oamenii care controlează filiala din Dolj – care a luat cele mai multe voturi la precedentele alegeri, un bazin electoral important.

PSD a mers pe simbolistica oamenilor cu priză la public și pentru alte funcții. Daniel Băluță (sectorul 4), primarul social-democrat cu cel mai mare număr de voturi, a fost preferat de Marcel Ciolacu pentru funcția de prim-vicepreședinte, în timp ce alți cinci vicepreședinți, pentru Dezvoltare Regională, Administrație și Infrastructură, Sud-Est, Vest și Nord-Vest, au fost preferați Gheorghe Șoldan (care l-a învins pe Gheorghe Flutur în cursa pentru șefia CJ Suceava), Gabriel Zetea (care a revenit la șefia CJ Maramureș, după o pauză de patru ani), Ionuț Pucheanu (primar al Galațiului, dintr-unul din județele performante ale PSD din Moldova), Laurențiu Nistor (CJ Hunedoara) și Radu Moldovan (Bistrița-Năsăud, una dintre cele mai importante organizații din Ardeal), scrie Libertatea.

De ce este USR divizat. Elena Lasconi, singurul candidat la prezidențiale nepromovat de liderii influenți ai partidului (Adevărul)

În timp politicienii cu greutate din marile partide din România se aliniază în spatele liderilor pentru a obține scoruri cât mai bune la alegerile parlamentare și prezidențiale, USR, una dintre principalele voci ale opoziției, pare mai degrabă divizat, Elena Lasconi fiind singurul candidat la prezidențiale care nu este susținut în procent majoritar de către liderii partidului.

Spre exemplu, vicepreședinții Dominic Fritz și Allen Coliban nu au avut nici măcar o postare pe Facebook pentru promovarea candidatului USR la prezidențiale, situația fiind similară și în cazul foștilor șefi din partid, încă influenți, Cătălin Drulă, Dan Barna sau Vlad Voiculescu. 

Analistul politic George Jiglău consideră că o cauză a situației din USR ar putea fi abordarea conservatoare a Elenei Lasconi.

Integral în Adevărul.

Guvernul Ciolacu se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria (Ziarul Financiar)

De câte ori vine vorba despre datorie, guvernele de la Bucureşti s-au uitat la alţii: că ei de ce au datorii de 80-90% din PIB, iar noi suntem traşi de urechi pentru o datorie de 40% din PIB? Că este loc de îndatorare şi că nu moare nimeni dacă vom ajunge cu datoria la 60% din PIB că doar UE ne dă voie să avem o datorie de 60% din PIB. 

Iată însă că deficitele uriaşe postpandemie (9,3% din PIB în 2020, 7,2% din PIB în 2021, 6,3% din PIB în 2022, 6,6% din PIB în 2023 şi între 7 şi 8% din PIB în acest an) a săltat datoria publică de la 35% din PIB în 2019 la 52,6% din PIB în primele cinci luni din 2024, o fandare de peste 17 puncte din PIB, în nici cinci ani de zile.

Guvernul a făcut, în doar în primele cinci luni din 2024, o datorie nouă de 79 de miliarde de lei (15,7 mld. euro), ducând datoria publică la 52,6% din PIB. Nimeni din guvern nu se gândeşte să mai tempereze această creştere, măcar anticipând că cineva va trebui să o plătească, scrie jurnalistul Iulian Anghel în ZF.

Revoluția scumpă care n-a mai fost. De ce se schimbă iar regulile pentru bagajele de mână pe aeroporturile din Europa (Panorama)

Comisia Europeană a decis ca, de la 1 septembrie 2024, aeroporturile europene care au eliminat de la controlul de securitate limita de lichide din bagajul de mână să o reintroducă. De vină sunt probleme tehnice temporare, spune executivul european, identificate la nivelul celui mai recent și mai performant model de scaner cu raze X care se află în dotarea mai multor aeroporturi din Uniunea Europeană.

Aceste aparate, care în vocabularul de specialitate se regăsesc sub denumirea de „sisteme de detecție a explozibililor în bagajele de mână (EDSCB) de standard C3”,  au fost introduse și de patru aeroporturi din România: Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Sibiu.

Continuarea, pe pagina Panorama.