|
Tensiunea crește în Georgia, pe măsura apropierii alegerilor parlamentare din octombrie. Puterea amenință cu desființarea partidelor de opoziție, în timp ce Bruxelles-ul își manifestă îngrijorarea. În această situație, drumul Georgiei către integrarea europeană este practic blocat – o situație care convine, evident, Rusiei. Situația s-a tensionat și mai mult de săptămâna trecută, când Partidul Visul Georgian, aflat la guvernare, a emis o declarație prin care promite că va dizolva partidele de opoziție, grupate în Mișcarea de Uniune Națională (UNM), dacă va obține suficiente locuri în urma alegerilor din octombrie. Bidzina Ivanishvili, oligarhul care nu deține o funcție oficială, dar este considerat șeful de facto al Visului Georgian, a promis, la rândul său, că „după obținerea majorității constituționale”, va declanșa un proces care va avea ca rezultat declararea ca neconstituțională a UNM și a tuturor partidelor satelite sau succesoare El și-a acuzat oponenții că s-au înțeles cu națiunile occidentale pentru a deschide un „al doilea front” împotriva Rusiei în cadrul războiului împotriva Ucrainei. Potrivit oligarhului georgian, „protecția păcii, a demnității, a suveranității, a valorilor creștine și a viitorului strălucit al țării necesită o vigilență constantă, chiar acum.” Citeste siGeorgia: Către o opoziție proeuropeană unită Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a promis că va merge mai departe, amenințând că deputații aleși pe platformele de opoziție nici măcar nu vor mai apuca să-și ocupe locurile. Kobakhidze i-a etichetat drept „forțe politice criminale”. Șeful guvernului de la Tbilisi a insistat că acțiunea de dizolvare a partidelor de opoziție nu va sta în calea aderării Georgiei la UE. De altfel, Visul Georgian practică un dublu discurs. Pe de o parte, denunță amestecul Occidentului în afacerile interne ale Georgiei. Pe de altă parte, afirmă că susține integrarea europeană a țării ba, mai mult, că ar fi singurul partid capabil să atingă acest obiectiv. Desigur, această ciudată logică nu este înțeleasă la Bruxelles. Într-o declarație pentru Politico, Peter Stano, purtătorul de cuvânt al blocului pentru afaceri externe, a precizat că Bruxelles-ul este „îngrijorat” de propunerea de „interzicere a tuturor partidelor de opoziție” propusă de guvernul georgian. De altfel, după cum comentează publicația europeană, speranțele Georgiei de a adera la UE s-au compromis în ultimele luni. Bruxelles-ul și-a înghețat cererea de aderare, ca răspuns la o nouă lege în stil rusesc care va califica ONG-urile și instituțiile media susținute de Occident drept „agenți străini” . De asemenea, UE denunță o represiune puternică împotriva protestelor pro-democrație. UE a acordat Georgiei statutul de țară candidată la sfârșitul anului trecut, moment în care Ucraina și Moldova primeau deja unda verde pentru deschiderea negocierilor de aderare. Acest avans al Kievului și Chișinăului se explică tocmai prin îngrijorările europenilor cu privire la situația democrației și a respectării drepturilor omului în Georgia. Acordarea statutului de țară candidată nu a încurajat autoritățile de la Tbilisi să revină pe calea reformelor. Și, în timp ce Ucraina face față agresiunii militare a Rusiei, iar Republica Moldova răspunde războiului hibrid declanșat de Kremlin, Georgia pare veriga slabă. Moscova are nevoie disperată de o țară care să renunțe la aspirațiile pro-occidentale, pentru a arăta că modelul rusesc încă are adepți în regiune. Și se pare că Georgia îi poate satisface dorințele. Rămâne de văzut ce vor spune alegătorii în octombrie. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România |