|
De la începutul acestei săptămâni, Rusia a vizat Ucraina cu un val de lovituri mortale, într-unul unul dintre cele mai mari atacuri aeriene din cursul războiului. Care vor fi consecințele? Unii comentatori văd aici un răspuns la ofensiva ucraineană din regiunea Kursk. Pentru alții, părțile caută să-și câștige poziții de forță în eventualitatea unor negocieri. Potrivit BBC, ”ultimele atacuri sunt văzute ca o încercare a Moscovei de a-și reafirma controlul asupra conflictului după câștigurile recente de teritoriu de către Ucraina în regiunea Kursk. Rusia a vizat infrastructura energetică a Ucrainei încă de la începutul invaziei sale pe scară largă, care a început în februarie 2022. În ultimele luni și-a reînnoit campania de atacuri asupra rețelei electrice, provocând întreruperi frecvente în toată țara. Luni, Zelenski le-a cerut aliaților occidentali, inclusiv Regatului Unit, SUA și Franței, să lase Ucraina să folosească armele pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei. Ucrainei i se permite să folosească unele arme occidentale pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei - dar nu și arme cu rază lungă de acțiune”. Ziarul italian Il Messaggero consideră că obiectivul Rusiei a fost atins: ”s-au raportat daune la centrale din diverse regiuni. Acesta este motivul pentru penele de curent de pe întreg teritoriul” Și totuși, Moscova nu poate califica contraatacul său drept un succes, consideră La Stampa: „Răspunsul Kremlinului la pătrunderea trupelor ucrainene pe teritoriul rus era așteptat și invocat cu voce tare de politicienii și propagandiștii ruși. Nu numai pentru a satisface opinia publică de acasă, ci și pentru a dovedi puterea politică și militară rusească. Citeste siZelenski: Ucraina a folosit avioane F-16 pentru a respinge ultimele atacuri rusești Rezultatul, însă, nu pare să trezească mult entuziasm, cel puțin judecând după tăcerea prudentă a șefilor de comunicare ai Kremlinului. Cele mai multe drone și rachete au fost doborâte de apărarea aeriană ucraineană. (Sursa: Eurotopics). Între timp, Euronews relatează despre luptele de la două puncte de trecere a frontierei din regiunea Belgorod de lângă Kursk, unde trupele ucrainene au efectuat un atac neașteptat și au ocupat teritoriul la începutul acestei luni”. Și Le Figaro notează că, în pofida bombardamentelor masive, Kievul își continuă manevrele. Armata ucraineană, care a intrat în Rusia în regiunea Kursk pe 6 august - o premieră din 1945 - a lansat un raid și în regiunea Belgorod”. Iar El Mundo analizează astfel situația politico-militară de pe teren: „Războiul durează de doi ani și jumătate, ceea ce arată că niciuna dintre părți nu va putea obține victoria absolută. Acesta este motivul pentru care atât Kievul, cât și Moscova - ale cărei pierderi sunt de trei ori mai mari decât cele ale Ucrainei (500.000 de vieți, potrivit unor surse) - se luptă pentru poziții avantajoase în potențiale discuții. Ofensiva din Kursk a zădărnicit planurile lui Putin de a dicta termenii păcii pentru moment. ... O oportunitate unică pentru Kiev de a-și consolida poziția în favoarea unei păci juste care să-l împiedice pe Putin să lanseze o agresiune imperialistă în interiorul granițelor UE în viitor. Aceasta rămâne o amenințare reală pentru care UE trebuie să se pregătească.” (Sursa: Eurotopics) |