„Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă) - Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea) - Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)

„Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)

Seceta a făcut ravagii, în această vară, în România. Conform datelor oficiale alimentarea cu apă este asigurată cu restricții în peste 658 de localități. Cele mai afectate de lipsa apei sunt județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. 

Județul Botoșani a fost timp de secole un adevărat grânar al Moldovei, cu pământuri fertile și soiuri unicat de grâu. Comunități întregi trăiesc exclusiv din ceea ce le oferă pământul și animalelor domestice. Seceta de anul acesta a fost un adevărat cataclism pentru ”Bărăganul Moldovei„. Sate întregi sunt cuprinse efectiv de cea mai cruntă disperare. Soarele a pârjolit totul, începând din luna mai, pășuni, ogoare, totul. În cele mai multe sate, fântânile au secat cu totul.

„Din 40 de fântâni bune, mai sunt două. Mă uit cum iese mâlul din găleată și plâng câte o oră. Mă trezesc noaptea și visez că a venit apa în fântână. Familia mea trăiește numai din laptele pe care-l dau la colectare. Murim cu zile dacă nu avem cu ce adăpa animalele”, spune un sătean din comuna Blândești, una dintre cele mai afectate de secetă. Un altul, din Gorbănești, venit cu o căruță plină cu butoaie, se oprește în fața unui puț din mijlocul câmpului efectiv ars de soare. „Nu are apă”, spune disperat. Se uită apoi către pășuni. Aproape izbucnește în lacrimi. „Este pârjolit totul, îi moarte, gata”.

Situația apei este atât de gravă încât oamenii au ajuns să umble nopțile, kilometrii întregi, cu căruțele, căutând să ”fure” apă de la fântânile din alte comune.

Reportajul integral în Adevărul.

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă)

Patru râuri importante din România au secat într-un interval de aproximativ o zi. Un raport al Apelor Române obținut de Europa Liberă arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece. Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări.

Cercetătoarea Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune că secarea celor patru râuri vine pe fondul unei „reduceri cronice de resurse de apă din sol”, la care se adaugă „o exploatare a pânzei de apă freatică mai intensă”.

„Oamenii au încercat să suplinească lipsa de precipitații și au mers cu extragerea apei din pânza freatică într-un ritm mult mai intens. Toate lucrurile astea au contribuit la acest fenomen”, afirmă ea.

Probleme cu seceta au și țările vecine României, după cum relatează birourile RFE/RL din Republica Moldova și Bulgaria.

Cascada Saharna, una dintre atracțiile turistice din Moldova, s-a oprit din cauza secetei, în timp ce debitul cascadei Țipova a scăzut considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, spun specialiștii de la Chișinău.

Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea)

Situația fiscală a României „s-a deteriorat brusc în 2023”, iar în acest an, Comisia Europeană estimează o nouă creștere a deficitului bugetar, astfel că Executivul european intenționează să propună o „intensificare a procedurii de deficit excesiv”, arată Comisia Europeană, pentru Libertatea.

Economiștii consultați de ziar avertizează că România riscă amenzi, suspendarea acordării de fonduri europene, iar situația poate merge până la forțarea Guvernului de a majora două taxe majore, respectiv TVA și impozitul pe venit.

Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. România se află în procedură de deficit excesiv, iar până în data de 20 septembrie trebuie să trimită la Bruxelles un plan de măsuri pentru echilibrarea situației bugetare.

Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)

Nu știu care e frigiderul. Nu știu cu ce să mă îmbrac. Nu știu unde e baia. Nu știu ce mă doare exact. Uneori nu știu ce nu știu.

Conform celor mai recente estimări ale Alzheimer Europe, în 2018, 1,43% din populația României (peste 279 de mii de persoane) suferea de Alzheimer, iar evaluările arată că numărul bolnavilor s-ar putea dubla, în preajma anului 2050. 

Potrivit Societății Române de Alzheimer, în 2021, numărul global de ore de îngrijire informală oferită pacienților care locuiesc acasă a fost echivalent cu munca a peste 67 de milioane de lucrători cu normă întreagă.

70% dintre îngrijitori sunt femei. 

OMS a lansat un plan global de acțiune pentru 2017-2025, care recomandă statelor să dezvolte strategii naționale coordonate pentru abordarea problemei și sisteme de susținere pentru persoanele care se ocupă de asta: programe  de instruire, resurse accesibile, prevenirea burnout-ului, crearea unor grupuri care să îi ajute și cu care să se consulte și integrarea pacienților în comunitate pentru a-i menține activi.

În ciuda directivelor OMS, România încă nu are o strategie națională specifică de prevenție implementată corespunzător, scrie PressOne.