|
Marcel Ciolacu, pe sens unic. De cine și de ce ar trebui să se teamă (SpotMedia) - De ce nu mai zboară Tarom la Londra. O decizie care ascunde un conflict comercial între statul român și statul român (Europa Liberă) - Motivul pentru care Guvernul nu va achita nici în acest an cei 880 de lei urmașilor celor persecutați de comuniști: va crește datoria publică, iar investitorii străini vor înăspri finanțarea ei (HotNews) Alina Mungiu-Pippidi, analiză a candidaților la Cotroceni: „Ciolacu e mult prea provincial, Ciucă e incapabil să vorbească în public” | INTERVIU (Libertatea)Alina Mungiu-Pippidi, fondatoare a Societății Academice Române și profesoară de Științe Politice, consideră că actuala garnitură de prezidențiabili este una mai degrabă nepregătită pentru prima funcție în stat, dat fiind profilul celui care ar trebui să ocupe fotoliul de la Palatul Cotroceni. Libertatea a vorbit cu Alina Mungiu-Pippidi la scurt timp după ce Marcel Ciolacu și-a anunțat candidatura în interiorul PSD pentru prima funcție în stat, iar partidul îl va valida aproape sigur la congresul de sâmbătă. De asemenea, deja anunțați pentru președinție sunt Nicolae Ciucă, deși încă nevalidat de forul lărgit de conducere al PNL, Elena Lasconi (deja votată de USR), iar în ceea ce îl privește pe Mircea Geoană încă este așteptat un anuț oficial din partea acestuia. Cu toate acestea, CV-urile și modul cum se prezintă public reprezentanții partidelor parlamentare care doresc funcția de președinte e una mai degrabă dezolantă, consideră Alina Mungiu-Pippidi. „Întrebarea cea mai mare este dacă această Coaliție de guvernare are o înțelegere sau nu are o înțelegere. Dacă există o înțelegere în care vor continua în tandem, o să fie foarte posibil ca aceste candidaturi la președinție ale generalului Ciucă și ale premierului Ciolacu să fie parte dintr-un balet pre-organizat între ei. Fiecare datorează activului său de partid această candidatură la președinție și nu poți să renunți la ea fără să te bați. Drept pentru care e posibil să asistăm la niște alegeri semi-aranjate, în care deși nouă ni se pare că nu are nicio șansă, de fapt lucrurile să fie aranjate pentru generalul Ciucă, astfel încât domnul Ciolacu să poată să rămână în continuare prim-ministru, situație care cred că în continuare e cea mai favorabilă pentru PSD. Pentru că e greu de crezut că PSD va avea și președinția, dar va avea și Guvern”. Marcel Ciolacu, pe sens unic. De cine și de ce ar trebui să se teamă (SpotMedia)Pe lângă bătălia prezidențială, pentru PSD mai începe o bătălie – pentru putere internă, adică pentru preluarea partidului și, implicit, viitorul premier. Dacă Marcel Ciolacu va câștiga alegerile, cele două poziții se vor vacanta imediat, dar va menține un cuvânt greu de spus în privința succesorului. Dacă va pierde, o vreme va mai rămâne în funcții, la fel ca Victor Ponta și Viorica Dăncilă. Dar va fi doar o chestiune de timp până când va încasa, la fel ca toți înfrânții PSD, cuțitul letal între omoplați, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Ea se întreabă ce șanse are să câștige candidatul PSD? Cel mai complicat pentru Marcel Ciolacu va fi jocul hazardului, adică lebedele negre care pot, chiar este probabil, să apară într-o țară cu instituții grav avariate. Azilele groazei, Crevedia, 2 Mai, Pantelimon toate au apărut, aparent, de niciunde, în mod real din marile disfuncționalități ale statului român. Deja se profilează un scandal al recalculării pensiilor, consecință directă a felului în care mai ales PSD a ridicat așteptările pensionarilor ca decizia de la Casa de Pensii să răstoarne pe masa lor belșugul. Dacă o asemenea lebădă va lovi aproape de alegeri, șocul va fi mare și principalul impact va fi încasat de premierul candidat. De aceea, spus surse politice, Marcel Colacu ar căuta o soluție de a se suspenda de facto din funcție în apropierea alegerilor, cu delegarea atribuțiilor, cel mai probabil, vicepremierului Neacșu, sub motivul, desigur, că efortul de campanie nu îi va permite să își exercite cu maximă eficiență prerogativele de șef al guvernului. Dl Ciolacu are și vulnerabilități personale, despre unele presa a vorbit deja, pe altele le pot exploata candidații în confruntările directe sau jurnaliștii. De exemplu, ce s-ar întâmpla dacă dl Ciolacu va fi invitat să-și expună în limba engleză viziunea despre rolul României în cadrul NATO sau în contextul regional de securitate? Integral pe pagina SpotMedia. Motivul pentru care Guvernul nu va achita nici în acest an cei 880 de lei urmașilor celor persecutați de comuniști: va crește datoria publică, iar investitorii străini vor înăspri finanțarea ei (HotNews)Guvernul a găsit motivul pentru care nici anul acesta nu va plăti indemnizațiile urmașilor celor persecutați de comuniști din motive etnice (circa 880 de lei/persoană): ar crește deficitul bugetului și datoria publică la un nivel nesustenabil, cu riscul înăspririi condițiilor de finanțare a acesteia. Legea privind plata acestor indemnizații (Legea nr. 154/2021) a fost promulgată de Președinte în 2021 și urma să se aplice din 2022, dar în fiecare an Guvernul a amânat aplicarea ei. Potrivit datelor Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, citate de HotNews, la nivelul caselor teritoriale de pensii există un număr de aproximativ 137.000 de solicitări din categoria beneficiarilor pentru care plata drepturilor a fost prorogată la data de 01 februarie a anului 2025. În situația în care acești beneficiari (copiii persoanelor persecutate etnic decedate) ar fi fost în plată, efortul financiar lunar ar fi fost de: 120.697.000 de lei (137.000 x 881 lei), iar impactul bugetar anual de 1.448.364.000 de lei (120.697.000 lei x 12 luni). De ce nu mai zboară Tarom la Londra. O decizie care ascunde un conflict comercial între statul român și statul român (Europa Liberă)Statul român a renunțat la cursele TAROM către Londra pentru a plăti o parte din datoria pe care compania aeriană o are către Compania de Aeroporturi, adică tot către statul român. De ce nu a găsit guvernul o altă soluție de a rezolva conflictul comercial dintre companiile sale? Pentru că „medierea statului s-ar traduce prin intervenția statului în piața liberă”, spune statul român. Continuarea, pe pagina Europei Libere. |