Un an de la tragedia de la 2 Mai: Controverse, reorganizări și proteste în cazul Vlad Pascu (Adevărul)

Cazul „Pantelimon” scoate la iveală deficiențe majore din sistemul de sănătate. Nu există „dreptul de a muri”, iar medicii iau decizii neacoperiți de lege. „Suntem toți culpabili” (Libertatea) - România: 11 milioane de arbori tăiați oficial în zece ani. Alte câteva milioane, furate. Reîmpăduririle, pierdute prin desișul promisiunilor (Europa Liberă) - Controversele Neptun Deep și cum ne-am putea păcăli singuri cu titlul de „cel mai mare producător de gaze” din UE (Panorama)

Un an de la tragedia de la 2 Mai: Controverse, reorganizări și proteste în cazul Vlad Pascu (Adevărul)

Luni, 19 august, se împlinește un an de la accidentul mortal de la 2 Mai, în care doi tineri au murit loviți de mașina condusă de Vlad Pascu, testat pozitiv pentru cocaină, amfetamină și metamfetamină. Evenimentul a dus la destituiri în Poliția Constanța și la un program-pilot de reorganizare a IPJ Constanța. Dosarul lui Pascu a fost marcat de controverse, inclusiv acuzații de comportamente nepotrivite la adresa fostei judecătoare, înlocuită ulterior. Procesul este aproape de final la Judecătoria Mangalia, iar Pascu este în arest preventiv din 20 august 2023. Următorul termen de judecată este 20 septembrie.

Pe larg în Adevărul.

ANALIZĂ | Cazul „Pantelimon” scoate la iveală deficiențe majore din sistemul de sănătate. Nu există „dreptul de a muri”, iar medicii iau decizii neacoperiți de lege. „Suntem toți culpabili” (Libertatea)

Medicii de terapie intensivă au explicat, pentru Libertatea, că se întâmplă de multe ori ca pe secția de ATI să fie internați pacienți care este evident că nu mai pot fi salvați. Persoane cu cancer, cu multiple metastaze în faze terminale, cu afecțiuni multiorgan, ținuți în viață doar de aparate, până când corpul cedează. De multe ori, într-o înțelegere cu familia, cu șeful de secție, se ia decizia de a nu mai resuscita pacientul atunci când depășește punctul critic și nici aparatele nu-l mai pot menține în viață.

Riscul asumat de cadrele medicale este mare, în astfel de situații, explică medicii. Pentru că familia se poate întoarce a doua zi și să spună „domnule, m-ai păcălit, mai putea trăi” și legea nu-i oferă nicio formă de protecție.

În privința „dreptului de a muri” suntem la ani-lumină, ca legislație, în spatele altor țări. Prof. dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași, la carte”, specialist în etică medicală, spune pentru Libertatea că această discuție nu a avut loc până acum în societatea românească și este momentul ca ea să fie purtată.

România: 11 milioane de arbori tăiați oficial în zece ani. Alte câteva milioane, furate. Reîmpăduririle, pierdute prin desișul promisiunilor (Europa Liberă)

Suprafața împădurită a României s-a mărit cu doar 0,3% în ultimul deceniu, de 30 de ori mai puțin decât recomanda Academia Română în 2016. În tot acest timp, drujbele au tăiat, legal, peste 11 milioane de copaci, mai mult decât recomanda același for științific. Acestora li se adaugă și tăierile ilegale, pe care un ministru al Mediului le estima, în trecut, la două milioane de arbori/an, scrie Europa Liberă.

Conform ultimelor date oferite de Institutul Național de Statistică, România avea anul trecut, în total, 6,6 milioane de hectare în fondul forestier.

O șansă la noi împăduriri a apărut în 2022, când Uniunea Europeană a pus la dispoziția României banii necesari. Premierul de atunci, Nicolae Ciucă, anunța și el „cea mai amplă campanie de împădurire”, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de aproximativ 56.700 de hectare, până în 2026.

Noua campanie a fost redusă la jumătate chiar de Guvernul României la jumătate după doar un an.

La ora actuală România are doar 3.000 de hectare nou înființate. Lor li se mai adaugă în toamnă alte 3.000 de hectare, aflate acum în diferite stadii de avizare și proiectare.

„Cea mai mare provocare n-au fost banii, la împăduriri. Cea mai mare provocare este să convingem proprietarii, deținătorii de teren, să împădurească. Fermierii sunt reticenți pentru că au impresia că pierd venit agricol”, explică Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, ritmul lent.

Cei care doresc să participe la program primesc o subvenție anuală de 456 de euro pe hectar, timp de 20 de ani.

România are nevoie rapid de împăduri pentru că schimbările climatice sunt deja prezente, iar efectele se simt deja, mai ales în comunele și orașele din zona de câmpie.

Controversele Neptun Deep și cum ne-am putea păcăli singuri cu titlul de „cel mai mare producător de gaze” din UE (Panorama)

Proiectul Neptun Deep, prima exploatare offshore la mare adâncime din România, a intrat aproape în linie dreaptă, iar primele foraje ar putea avea loc spre final de 2024, după cum preciza ministrul Energiei.

Nu este pentru prima dată când se scot gaze din Marea Neagră, dar proiectul este unul de amploare, fiind la mare adâncime. Zăcământul e estimat la aproape 100 de miliarde de metri cubi.

Organizația de mediu Greenpeace atrage atenția că există riscuri mari la adresa ecosistemului din Marea Neagră și acuză autoritățile că nu au făcut publice toate potențialele riscuri.

Guvernanții susțin că acest proiect i-ar putea asigura României independență energetică. În paralel, însă, e neclar cum se vor atinge țintele climatice impuse de UE. Înlocuirea cărbunelui cu gaz natural s-ar putea să nu fie suficientă.

Gazele naturale sunt considerate un combustibil fosil de tranziție, iar pariul pe ele ar trebui limitat la o anumită perioadă de timp, afirmă, pentru Panorama, Otilia Nuțu, expert în piața energiei.