Miza globală a schimbării de putere din Bangladesh

După săptămâni de proteste de stradă, prim-ministrul din Bangladesh, Sheikh Hasina, a demisionat și a fugit din țară. Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Muhammad Yunus, va conduce acum guvernul interimar. Iar presa internațională analizează situația din această țară, despre care spune că a devenit un câmp de luptă geopolitică între China, India și Occident.

”Căderea unei dinastii”, titrează Le Monde:

”Fuga grăbită a premierului Sheikh Hasina marchează eșecul unei familii legate de putere de la obținerea independenței în 1971.

Sheikh Hasina a fost atât fiica eroului războiului de independență împotriva Pakistanului, cât și una dintre figurile democratizării unei țări care fusese mult timp închisă. A fost văzută drept arhitectul creșterii economice relative a acestei tinere națiuni, cândva sinonimă cu suprapopularea și sărăcia – aceasta, înainte de a cădea în autocratism, ceea ce marchează ironia punctului culminant al sfârșitului său de domnie”.

Süddeutsche Zeitung notează că „milioane de muncitori cu salarii mici din fabricile țării au cusut haine ieftine pentru nordul bogat al acestei lumi. Scăderea industriei textile de la pandemie a fost unul dintre factorii care au determinat protestele actuale, deoarece creșterea șomajului a alimentat resentimente față de ratele de ocupare a forței de muncă în sectorul public, unde descendenții luptătorilor pentru libertate din 1971 primesc locuri de muncă. Într-o societate globalizată, totul este conectat: fast fashion vândut în Europa, piața muncii din Bangladesh și un prim-ministru pus pe fugă.”

Despre incertitudini vorbește The Economist:

„Restabilirea ordinii constituționale va fi dificilă, parțial pentru că nu este clar cine va umple golul lăsat de plecarea bruscă a lui Sheikh Hasina. Partidul ei din Liga Awami este discreditat. Partidele islamiste, care au devenit mai puternice în ultimii ani, ar putea încerca să umple golul. Provocarea este cu atât mai mare cu cât Bangladesh este acum un câmp de luptă geopolitică între China, India și Occident.”

În aceste condiții, ce va putea face Muhamad Yunus, laureatul Premiului Nobel pentru Pace, instalat ca premier interimar?

BBC face o scurtă incursiune în activitatea sa:

În 1983,, el a fondat Grameen Bank, autoproclamată „organizație de microcreditare de pionierat în lume”, care a acumulat de atunci peste nouă milioane de clienți.

Schema domnului Yunus a fost atât de reușită încât până și cerșetorii au putut să împrumute bani.

Unii analiști au criticat însă conceptul de instituții micro-financiare, spunand că percep dobanzi exorbitante și folosesc metode coercitive de colectare a datoriilor”.

După cum amintește AFP, ”în timpul domniei lui Sheikh Hasina, Yunus a fost lovit cu peste 100 de dosare penale și cu o campanie de defăimare de către o agenție islamică condusă de stat, care l-a acuzat că promovează homosexualitatea.

Yunus a putut călători în străinătate anul acesta în timp ce era sub cauțiune, după ce a fost condamnat la șase luni de închisoare pentru o acuzație despre care el a spus că era motivată politic și de care un tribunal din Dhaka l-a achitat miercuri”.

Dar, după cum spun experții consultați de CNN, Yunus se va confrunta cu un drum lung și complicat.

”Prima sa provocare va fi să restabilească legea și ordinea după protestele mortale din ultimele săptămâni și să abordeze deficitul de încredere care există în societate între oameni și stat, spune Mubashar Hasan, care studiază autoritarismul asiatic la Universitatea din Oslo.

O altă sarcină presantă va fi să să convoace  alegeri libere și corecte – a căror lipsă este unul dintre motivele pentru care Bangladesh s-a scufundat în haos”.