Ungaria, tot mai aproape de China, tot mai departe de Uniunea Europeană

Ungaria a împrumutat un miliard de euro de la bănci chinezești. Suma este mai puțin importantă, gestul este relevant, în sensul că reconfirmă apropierea economică a Ungariei de China.

În primăvara acestui an, Ungaria a împrumutat discret un miliard de euro de la trei bănci comerciale chinezești. Informația a fost publicată de site-ul maghiar Portfolio și a fost confirmată de agenția guvernamentală de specialitate.

Împrumutul a fost acordat de Banca de Dezvoltare a Chinei, Banca de Export-Import și Banca Chinei și va fi utilizat pentru investiții în domenii cu tehnologie înaltă, dar și în infrastructură, transport și energie. Împrumutul a fost contractat pe o perioadă de trei ani cu o dobândă variabilă. Cam atât se știe despre creditul acordat de cele trei bănci chinezești, dar este clar că unele coordonate rămân foarte vagi, în sensul că, totuși, condițiile și obiectivul împrumutului sunt neclare.

Suma contractată de Ungaria este practic nesemnificativă. Un împrumut de un miliard de euro nu înseamnă mare lucru, în acest moment. Cel mai bun exemplu vine chiar din România. Statul român s-a împrumutat în primele șase luni ale acestui an cu 130 miliarde de lei, adică echivalentul a 26 miliarde de euro. Doar aceste cifre ne arată cât de mari au fost împrumuturile României și cât de puțin înseamnă miliardul de euro luat de Ungaria de la bănci chinezești.

Problema pe care o sesizează presa europeană este apropierea guvernului de la Budapesta de China. Cele două țări au început să colaboreze din punct de vedere economic după anul 2010, atunci când a venit la putere premierul Viktor Orban. Investițiile chinezești au crescut, însă, începând cu anul 2022, anul trecut Beijingul a fost chiar cel mai mare investitor în Ungaria, iar declarațiile oficiale arată că în următorii ani investițiile chinezești vor ajunge la 15 miliarde de euro. Investițiile ar urma să se facă în sectorul mașinilor electrice și al bateriilor. Totuși, opoziția politică denunță opacitatea liniilor de împrumut și a investițiilor care vin din China.

De exemplu, Ungaria a fost unul dintre primele state europene care au semnat un acord cu China pentru dezvoltarea așa-numitului „drum al mătăsii” modern, care își propune să conecteze Europa de China prin construirea unor rețele de infrastructură feroviară și rutieră. În cadrul programului, Ungaria a primit un împrumut în valoare de 900 milioane de dolari, iar aportul la drumul mătăsii ar trebui să fie o linie ferată de mare viteză între Budapesta și Belgrad, doar că realizarea proiectului este în întârziere.

Ungaria nu este în cea mai fastă poziție macroeconomică. Anul trecut, inflația a ajuns la 17%, una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană, deficitul bugetar a depășit cu mult 3% din PIB ajungând la sfârșitul anului trecut la 5,9% din PIB, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea Europeană. Mai mult, Ungaria are blocate fonduri europene în valoare de 20 miliarde de euro, din cauza problemelor privind statul de drept. O scuză pe care o poate găsi Ungaria este că în lipsa banilor europeni se aruncă în brațele Chinei. Un lucru pe care Viktor Orban îl face cu mare talent, în sensul că în luna mai a.c. președintele chinez a fost primit cu pompă la Budapesta, iar la începutul lunii iulie, când Ungaria abia preluase președinția Uniunii Europene, premierul maghiar s-a deplasat în capitala Chinei.

Situația precară macroeconomică a Ungariei nu este o explicație suficientă pentru apropierea economică de China. Sunt și alte state membre care au pulverizat deficitul bugetar. De exemplu, în luna iunie a.c., Comisia Europeană a mai adus alături de România câteva state membre pentru care a deschis procedura de deficit excesiv: Italia, Belgia, Franța, Ungaria, Polonia, Slovacia și Malta, toate cu deficite bugetare mai mari de 3% din PIB. În concluzie, nici măcar deficitele sau datoria publică mari nu pot justifica orientarea economică a guvernului de la Budapesta.