Realegerea Ursulei von der Leyen, sub zodia scandalului (Libertatea)

Ursula von der Leyen anunță că viitorul buget al UE, de care depinde dezvoltarea României, va condiționa fondurile europene de reforme  (Economedia) - Simptomul Diana Șoșoacă (SpotMedia)

Principalul subiect este realegerea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. Corespondentul Libertatea transmite, de la Strasbourg, că aceasta a avut loc într-un context tensionat, amplificat și de un scandal generat de o româncă, Diana Șoșoacă, dar și în urma unor negocieri până pe ultima sută de metri.

Ursula von der Leyen a obținut 401 voturi (cu 41 peste majoritatea necesară).

Surse politice din PE au precizat că negocieri pentru alegerea ei au avut loc până în dimineața zilei de vot. 

Ursula von der Leyen a avut un discurs care a depășit de două ori timpul alocat. În loc de 20 de minute, șefa CE a vorbit 44 de minute. A plouat cu promisiuni despre viitorul mandat, dar mai ales cu funcții noi. Printre acestea sunt câteva de subliniat: comisar pentru regiunea mediteraneeană, comisar pentru problema locuințelor, la care se adaugă responsabilul pentru apărare (așa cum a promis de la Congresul de la București, din primăvară), plus o dublare a personalului Europol și întărire a Frontex.

De asemenea, a promis că se concentrează în primele 100 de zile ale mandatului pe infrastructură și energie, în special pe zona energetică, dar a plusat și pe tema construirii unui Scut Aerian European, plus un sprijin pe perioadă nedeterminată pentru Ucraina.  Sala a fost neîncăpătoare, inclusiv tribunele dedicate jurnaliștilor și altor invitați fiind umplute, cum rar poate fi văzut la Strasbourg. Tensiunea și importanța alegerilor au contat în aglomerația din sală, dar și de pe culoarele Parlamentului, în așteptarea revalidării celei care are un cuvânt de spus pentru destinele a peste 500 de milioane de oameni. 

Economedia a urmărit cu atenție discursul Ursulei von der Leyen și scoate în evidență faptul că, potrivit promisiunilor șefei CE, viitorul buget al UE, de care depinde dezvoltarea României, va condiționa fondurile europene de îndeplinirea reformelor.  

Pentru România, care are de recuperat decalaje mari față de Vest, dezbaterea are o miză de miliarde de euro.

Principalele consecințe ale unei astfel de schimbări:

fondurile de coeziune NU sunt condiționate de reforme și NU pot fi pierdute de statele membre decât în condiții extreme (nerespectarea statului de drept, cazul Ungariei). În schimb, fondurile de tip PNRR sunt condiționate de reforme, prevăzute sub formă de ținte și jaloane, și pot fi suspendate sau amânate în caz de neîndeplinire (vezi cazul României, care nici acum nu a primit în întregime tranșa 2 pentru că nu a făcut toate reformele)

fondurile de coeziune sunt gestionate atât de guvernul central, cât și autoritățile locale, ceea ce înseamnă o partajare a puterii între nivelul central și cel local. În schimb, fondurile de tip PNRR sunt gestionate doar de guverne.

fondurile de coeziune NU urmăresc neapărat politicile de bază ale UE, ci sunt croite de fiecare stat membru pentru nevoile specifice (în țări precum cele din Est încă sunt folosite pentru servicii de bază precum apă, canalizare, utilități publice în general). Fondurile de tip PNRR însă sunt direcționate de Comisia Europeană spre mari proiecte care răspund tocmai acestor politici la nivel UE pentru a întări economia europeană, în ideea că proiectele de utilități publice ar trebui să fie în responsabilitatea statelor membre.

De ce este importantă pentru România această posibilă schimbare tectonică din UE? Pentru că eventualele schimbări se vor aplica începând cu viitorul buget multianual al UE 2028-2034, iar dacă fondurile de coeziune actuale vor fi înlocuite complet sau în mare măsură cu fonduri de tip PNRR, asta va duce la schimbări majore în dezvoltarea economică.

Despre "Simptomul Diana Șoșoacă" comentează pe pagina SpotMedia Ioana Ene Dogioiu. În opinia jurnalistei dna Șoșoacă întrupează o simptomatologie a României, atât prin manifestări, cât și prin recuzită.

1.Răcnetul este încă din școală un înlocuitor preferat pentru argument. 

2.Insulta și calomnia sunt forme extinse de comunicare, mai ales în epoca Facebook. Dialogul cu argumente e dificil, presupune cunoştinţe, autocontrol, răbdare, respect.

3.Recursul la simbolistica religioasă este o altă cheie a succesului. Suntem țara care în loc să facă sisteme de irigații iese cu soborul de preoți în câmp să facă slujbe pentru venirea ploii.

Nu e nimic rău în credință. Dimpotrivă. E rău când arsenalul religios înlocuiește ceea ce ar trebui să fie acțiunea serioasă.

4.Manipularea are un teren ideal în România din cauza educației precare și a conspiraționismului extins. Personajele de succes sunt arareori cele care spun adevărul (e drept că nici nu sunt multe), ci acelea care lansează teoriile cele mai șocante și mai conectate cu frustrările profunde ale maselor.

Că ne-am făcut sau nu de râs, ca ţară, în PE, e o discuție. 

Dar ceea ce ar trebui să ne preocupe mai mult este ceea ce se întâmplă cu noi ca societate, simptomatologia pe care o reprezintă Șoșoacă.

Și ar mai fi de gândit la diferența dintre felul în care isteriile Dianei Șoșoacă au fost tratate în PE și felul în care manifestări similare au fost tolerate în Senatul României.

Citeste siDiana Şoşoacă, evacuată din sala de plen a Parlamentului European

Alte titluri în presa de azi:

Arafat îl acuză pe Rafila de „șubrezirea sistemului de urgență”, după ce a mutat, în două ore, o instituție de la DSU la Ministerul Sănătății (HotNews)

Statul român, pe cale să piardă Mobra, marca istorică de motorete. Un investitor a cerut la Oficiul Mărcilor să fie unicul deținător al brandului în toată Europa (Libertatea)

Caz unic în rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO: propunere retrasă din cauza unei primării din România (Adevărul)

„Oltenia de sub Munte” ar fi trebuit să fie al treilea geoparc UNESCO al României, după Țara Hațegului și Ținutul Buzăului, în urma unei evaluări din partea reprezentanților UNESCO ce a avut loc pe parcursul săptămânii trecute. Doar că Primăria Horezu Vâlcea s-a opus includerii în rețeaua mondială de geoparcuri, caz unic nu doar la nivelul României, ci la nivel internațional.