REPORTAJ Prima zi a noului Parlament European. Românii, prinși între negocierile pentru funcții și excentricitatea moștenită de acasă (Libertatea)

Când o absență este mai relevantă decât o prezență (SpotMedia) - „Are capacitate de dialog cu masele? Mă îndoiesc. Nu e un tip de mititei”. Vladimir Tismăneanu analizează oferta politică de la prezidenţiale (HotNews) - Dezastrul planului de stocare a energiei: capacitatea ar trebui să crească de 10 ori până anul viitor. Teoretic (CursDeGuvernare)

REPORTAJ Prima zi a noului Parlament European. Șoșoacă, „virusul suveranist”, insistă să fie văzută. Românii, prinși între negocierile pentru funcții și excentricitatea moștenită de acasă (Libertatea)

Cei 33 de eurodeputați români au început marți, 16 iulie, noul mandat din Parlamentul European, în rândul acestora fiind diferențe evidente privind modul cum vor să iasă în față încă de la debutul celor cinci ani de legislatură.

Unii au mizat pe modul cum vor să influențeze ce se întâmplă la Strasbourg și Bruxelles, în timp ce alții au mers pe un comportament spre zona spirituală, cu tămâie, mir și icoana protectoare.

Alții, în stilul caracteristic, au încercat să epateze, cum e cazul Dianei Șoșoacă, ce încă de la început a ținut să exprime critici dure față de Ucraina și a anunțat că s-a înscris în Grupul de prietenie cu Rusia, pentru că „e nevoie de dialog cu Moscova”.

Cu o zi înainte de începerea legislaturii, mai mulți eurodeputați și-au luat adio de la Parlament. Printre ei, și Traian Băsescu.

Capitolul politică europeană e închis și pentru Marian Jean Marinescu, cel mai longeviv europarlamentar român, care după 17 ani de mandat își încheie cariera. În schimb, încep activitatea din Parlament nume ca Gabriela Firea (PSD), Virgil Popescu (PNL), Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR) sau Claudiu Târziu (AUR) și Gheorghe Piperea (tot AUR).

Citiți reportajul în Libertatea.

Când o absență este mai relevantă decât o prezență (SpotMedia)

Deputatul și fostul ministru USR, Claudiu Năsui, a dezvăluit pe o rețea de socializare că dl Iohannis a fost invitat la dineul oferit de președintele Biden liderilor NATO cu ocazia summit-ului de la Washington, dar nu a participat.

Absența dlui Iohannis este dovedită, într-adevăr, în primul rând din faptul că nu apare în absolut nicio poză, inclusiv de grup, de la dineu. Există și alte confirmări neoficiale, obținute de spotmedia.ro, că lucrurile stau așa.

Sigur că un președinte poate absenta de la unele reuniuni când are o treabă mai importantă. 

Dl Iohannis era însă în Washington și nimic pe agenda domniei sale nu sugerează vreo urgență. 

Să fii la Washington, să fii invitat la un dineu la Casa Albă împreună cu liderii NATO și să alegi să nu te duci este absolut de neînțeles, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Adică poporul îi plătește avionul faraonic ca să se plimbe la Washington și domnia să trântește paltonul pe capota NATO și a Casei Albe, nervos că a rămas fără dregătorie.

Și nici măcar nu găsește cu cale să dea explicații pentru absență. Așa cum nu a dat vreo explicație pentru oricare alte frecvente absențe sau despre imensele cheltuieli pentru luxul și poftele personale. 

Ceea ce domnia sa pare a nu realiza este că acest comportament complet inadecvat pentru un înalt demnitar este principalul argument pentru care a ieșit din toate calculele pentru vreo funcție externă.

După cum spunea Frankfurter Allgemeine Zeitung, „este îndoielnic că Johannis ar fi chiar la înălțimea exigențelor unei funcții europene de top”. Iar dl Iohannis a dat la Washington o nouă dovadă că sigur nu este.

INTERVIU VIDEO „Are capacitate de dialog cu masele? Mă îndoiesc. Nu e un tip de mititei” Vladimir Tismăneanu analizează oferta politică de la prezidenţiale (HotNews)

„Mediocritate, meschinărie, dispreţ ciocoiesc”, îi caracterizează Vladimir Tismăneanu, într-un interviu acordat HotNews.ro, pe politicienii care le vor cere votul românilor la alegerile prezidenţiale. Istoricul şi profesorul de ştiinţe politice compară liderii politici de astăzi cu cei din urmă cu peste 20 de ani, din „perioada Adrian Năstase“.

Vladimir Tismăneanu consideră că partidele tradiţionale suferă de „lipsă de imaginaţie politică, mediocritate, meschinărie”, dar îşi pune speranţa în capacitatea de reformare şi de adaptare a USR, care trebuie „adus la zi”.

Analiză / Dezastrul planului de stocare a energiei: capacitatea ar trebui să crească de 10 ori până anul viitor. Teoretic. Cum stau celelalte state la stocare (CursDeGuvernare)

Absența capacităților relevante de stocare a energiei electrice pune mare presiune pe sistemul energetic, respectiv pe piață. Pe de o parte, când producția are goluri de cerere, prețurile spot ajung la praguri negative.

Și invers, în vârfurile de sarcină de seară, ne-susținute de producția din regenerabile, prețurile bat recorduri europene de creșteri exorbitante, pentru că România intră în blocajul perfect:

• nu produce destulă energie cât să acopere consumul,
• nici nu are capacitatea de import necesară
• și nici nu are suficiente resurse stocate.

Într-un plan Național Integrat energetic privind schimbările climatice (PNIESC), cerut periodic de Comisia Europeană, Guvernul spune că România ar urma să ajungă la o capacitate totală de stocare de energie de 240 MW (mii kW) – putere instalată, sau de 480 MWh – producție stocată, până în 2025. Deocamdată, în acest an, în România abia se va ajunge la o putere instalată de stocare de 50 MW.

Pe pagina CursDeGuvernare vedeți cum stau celelalte state la stocare.