Candidatul lui Iohannis de la Washington. Simbolistica unui anunț așteptat (SpotMedia)

Unde-s locomotivele electorale de altădată? Prezidențiabilii marilor partide, tractați ei de formațiuni, nu invers. Opoziția stă mai bine ANALIZĂ (Libertatea) - Miliardele din listări din energie au umplut buzunarele acţionarilor, consultanţilor şi avocaţilor şi au crescut Bursa, dar nimic nu s-a văzut în investiţii. Ieri, România a fost cea mai scumpă piaţă de energie din Europa (Ziarul Financiar) - Record al banilor trimiși în țară de diasporă: un deceniu de remiteri care concurează cu ISD. Din ce țări vin banii – contul curent, tot mai dependent de ei (CursDeGuvernare)

Candidatul lui Iohannis de la Washington. Simbolistica unui anunț așteptat (SpotMedia)

Tocmai de la Washington, Nicolae Ciucă și-a anunțat candidatura prezidențială într-un interviu pentru Antena 3. Semnificația locului de unde a făcut declarația este destul de transparentă. El pare menit să încarce decizia și candidatura însăși cu o anumită simbolistică. 

Prima este asocierea cu „Înalta Poartă” a lumii occidentale, în a cărei binecuvântare sunt foarte mulți români care cred. În mod real, simplul fapt că dl Ciucă s-a dus la Washington nu înseamnă nimic. 

Apoi, asocierea cu summitul NATO face trimitere la valențele în zona securității naționale pe care le are generalul Ciucă, care, de altfel, părea în elementul său în această zonă cu conotații militare.

Tot asocierea cu summit-ul MATO încearcă să ia ceva din aura candidatului de care toți se tem, Mircea Geoană. Mai ales că acesta nu este încă “liber de contract” pentru a face anunțul oficial al candidaturii și deocamdată se rezumă doar la sugestii tot mai apăsate. 

Și, sigur, faptul că anunțul vine după ce l-a însoțit pe dl Iohannis sugerează o binecuvântare a președintelui în funcție, foarte importantă pentru PNL, comentează jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.

Odată cu anunțul dlui Ciucă și cu mesajele tot mai transparente ale dlui Geoană, galeria de candidați relevanți este aproape completă. Lipsește doar candidatul PSD, care va fi formalizat la congresul din 24 august al partidului.

Rămâne de văzut dacă până atunci dl Ciolacu va reuși să găsească soluția care să-l scape de beleaua candidaturii extrem de riscantă.  

Unde-s locomotivele electorale de altădată? Prezidențiabilii marilor partide, tractați ei de formațiuni, nu invers. Opoziția stă mai bine ANALIZĂ (Libertatea)

Aflate în prag de prezidențiale, marilor partide le lipsesc candidații cu rol de locomotivă electorală, situația fiind chiar invers față de anii în care candidați precum Ion Iliescu, Traian Băsescu, Corneliu Vadim Tudor, chiar și Emil Constantinescu trăgeau în sus alianțele sau partidele care îi susțineau.

Inclusiv în 2014, la prezidențiale, ambii candidați, Victor Ponta și Klaus Iohannis, erau cotați, la intenție de vot, la nivelul partidelor care îi susțineau, PSD și, respectiv, alianța PNL-PDL. Nu mai erau locomotive electorale, dar nu deveniseră o „piedică” de imagine pentru formațiunile din care proveneau.

Acum mai toți candidații, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă sau George Simion, sunt ca intenție de vot sub procentele luate de partide la alegerile locale și europarlamentare.

Mult mai bine stau doamnele din politică. Elena Lasconi, noua președintă a USR și recent câștigătoarea unui al doilea mandat de primar la Câmpulung, și Diana Șoșoacă, șefa S.O.S, sunt cu mult peste formațiunile pe care le conduc.

Analiza, pe larg, în Libertatea.

34 de ani fără investiţii: Suntem în situaţia de a scormoni după fiecare MW, iar becul este aprins prin „perfuzii“ de energie importată. Miliardele din listări din energie au umplut buzunarele acţionarilor, consultanţilor şi avocaţilor şi au crescut Bursa, dar nimic nu s-a văzut în investiţii. Ieri, România a fost cea mai scumpă piaţă de energie din Europa (Ziarul Financiar)

Dacă iarna consumatorii de energie sunt invitaţi să mai pună o haină pe ei, decât să dea drumul la un calorifer, vara au ajuns să fie îndrumaţi să folosească prudent aparatele de aer condiţionat ca nu cumva să suprasolicite reţeaua. Mesajele sunt aproape ireale într-o ţară care are totul din punct de vedere energetic, dar de 34 de ani este incapabilă să construiască ceva. Iar în timp ce ministerul caută fiecare MW de capacitate disponibil şi dă drumul la centralele pe cărbuni că altceva nu are, evenimente fastuoase celebrează listările la Bursă, miliardele aduse de vânzarea unor active amortizate, care au generat „PR“ pentru BVB, dar nimic pentru sistem. 

ZF arată că ieri, România avea cel mai mare preţ spot la energie din Europa, 207 euro/MWh, peste cel al Ungariei care fost campioana săptămânii trecute. Dincolo de explicaţiile avansate în ultimele zile, cele mai multe indicând probleme tehnice sau de interconectare, ba chiar fluxurile cu vecinii, în realitate principala cauză pentru aceste preţuri este lipsa cronică de investiţii în acest domeniu în ultimii 34 de ani.

Mai mult, România a reuşit performanţa de a închide centrale, cum este exemplul cărbunilor, în contextul în care nu a pus nimic în loc. Iar dacă nu a închis, a vândut prin listări la Bursa de Valori, procese care dincolo de a aduce un pedigree pieţei de capital, bani acţionarilor, avocaţilor şi consultanţilor, nu au avut niciun impact în investiţii.

Record al banilor trimiși în țară de diasporă: un deceniu de remiteri care concurează cu ISD. Din ce țări vin banii – contul curent, tot mai dependent de ei (CursDeGuvernare)

Românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară 6,5 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 2% din PIB, cu doar 1,2% mai puțin decât valoarea investițiilor străine directe (ISD) atrase de România anul trecut, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR).

Suma reprezintă un nou record și este de peste două ori mai mare decât cea din urmă cu un deceniu – din 2014.

Marea Britanie s-a menținut în 2023, pentru al doilea an la rând, drept țara de origine a celor mai însemnate remiteri ajunse în România. Aproape un sfert, respectiv 1,5 miliarde de euro, din totalul remiterilor provin de la românii plecați acolo. Germania a ocupat poziția a doua, cu 1,4 miliarde de euro.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.