Salariul minim în Franța, asemănări și deosebiri față de România

Salariul minim suscită dezbateri și în Franța, și în România. Dincolo de valoarea absolută, mult mai mare în Franța, controversele seamănă între România și Franța.

Controversele pe tema salariului minim nu sunt doar în România, ci și în Franța. Cotidianul „Les Echos” a publicat o analiză cu privire la salariul minim. Totul pleacă de la propunerea partidului de extremă dreaptă, Adunarea Națională, referitoare la salariul minim. Mai exact noul Front Național, a anunțat că va crește salariul minim cu 200 de euro. Ar fi o indexare aproape fără precedent în ultimele decenii, iar efectele asupra ocupării forței de muncă pot fi foarte diferite, cred economiștii.

Din aceste puncte de vedere, temele din Franța seamănă cu cele din România. Și în Franța, forțele politice au păreri diferite față de salariul minim. Gabriel Attal, actualul prim-ministru, își propune să renunțe la salariul minim, în timp ce extrema dreaptă vrea să ia o măsură exact opusă. Adică, să crească cu 200 de euro, actualul salariu minim, până la 1.600 euro net, ceea ce ar însemna un plus de 14%.

Autorii analizei s-au uitat în istorie și au găsit o creștere asemănătoare doar în anul 1981, atunci când guvernul Pierre Maurois a crescut salariul minim cu 10%.

Deloc surprinzător, organizațiile patronale resping ideea creșterii atât de bruște a salariului minim. Antreprenorii și șefii organizațiilor de business se tem că o creștere atât de puternică ar reduce competitivitatea companiilor franceze și ar duce chiar la o pierdere de locuri de muncă. Să nu uităm că în România argumentele mediului de afaceri sunt exact acestea, adică o pierdere de competitivitate și mutarea unor locuri de muncă în economia gri sau neagră. În Franța, un institut specializat în analize economice a estimat că bugetul ar putea pierde 3,5 miliarde de euro din contribuții sociale, dacă efectul va fi acela de reducere a locurilor de muncă.

De altfel, în Franța, începând cu anul 2021, salariul minim a crescut în opt rânduri pentru a ține pasul cu inflația. De mai multe ori decât chiar în România. Drept urmare, în acest moment, 17% din angajații din Franța sunt plătiți cu salariul minim, ceea ce este un record pentru a doua economie europeană ca mărime. Dacă salariul minim ar crește de la 1.400 la 1.600 de euro, procentajul celor care încasează acest venit ar ajunge la 25%, ceea ce tinde să egaleze România, dar desigur la alt nivel.

Economiștii francezi nu se tem că va fi o aglomerare a câștigurilor în jurul salariului minim, pentru că partidul de extremă dreaptă a anunțat încă două măsuri complementare, dacă va ajunge la putere și anume creșterea impozitării progresive și măsurile sociale, o revizuire a sistemului de deducere pentru plata contribuțiilor sociale. În ceea ce privește efectul asupra locurilor de muncă, părerile sunt împărțite. Pe de o parte, este clar că va crește costul cu forța de muncă. Pe de altă parte, angajații cu salarii medii pe economie ar putea beneficia de deduceri la contribuțiile sociale. De asemenea, autorii analizei sunt îngrijorați de efectele pe care le-ar avea un program de reducere a deficitului bugetar, în sensul că ar putea aduce o serie de restructurări a personalului plătit din bani publici.

Într-o analiză pe temă, Institutul Montaigne a estimat că vor dispărea 33.000 de locuri de muncă, în timp ce un alt cercetător independent ajunge la concluzia că se vor pierde 50.000 de locuri de muncă. Actualul premier susține că aplicarea măsurii ar duce la reducerea a 500.000 de joburi. După cum se poate vedea, părerile pe tema efectelor creșterii substanțiale a salariului minim sunt împărțite.

Concluzia este trasă de un profesor de economie. Acesta spune că soluția propusă de partidul de extremă dreaptă seamănă cu cea aplicată în anii 70 și că de fapt problema nu este că lucrătorii sunt plătiți cu salariul minim, ci că ei rămân plătiți cu salariul minim. Ceea ce este valabil și pentru România.

 Rubrică susținută de SALT Bank, primul neobank 100% românesc.