Interzicerea bisfenolului în plasticul alimentar. Jurnal rural european

Statele membre au aprobat, săptămâna trecută, propunerea Comisiei Europene de a interzice utilizarea substanței chimice bisfenol A (BPA) în fabricarea materialelor care intră în contact cu produsele alimentare.

Decizia a fost luată în urma unei consultări publice desfășurată în perioada februarie – martie a.c. și pe baza evaluării științifice a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că substanța, care se găsește în plastic, poate produce efecte nocive asupra sistemului imunitar.

Interdicția se va aplica, în principal, utilizării bisfenolului în fabricarea ambalajelor, cum ar fi sticlele sau caserolele de plastic reutilizabile, dar și în alte articole de consum, precum dozatoarele de apă sau echipamentele folosite pentru producția de alimente, potrivit unei informări a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Măsura urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliu și ar putea intra în vigoare, treptat, de la sfârșitul anului.

Începând cu 2011, în Uniunea Europeană au fost adoptate mai multe restricții privind utilizarea bisfenolului, de exemplu în producția de biberoane și alte produse pentru copii sau în fabricarea hârtiei termice, iar unele state membre au introdus limitări suplimentare.

Continuă simplificarea normelor PAC

O nouă propunere de simplificare a normelor politicii agricole comune pentru fermierii europeni se află în dezbatere publică până în data de 9 iulie a.c. Comisia Europeană intenționează să elimine obligația statelor membre de a crește la 70% nivelul de monitorizare a suprafețelor și activităților agricole prin fotografii geoetichetate până în anul 2027 și să acorde mai multă flexibilitate în alegerea metodelor de verificare a eligibilității fermelor pentru subvențiile PAC. Astfel, fotografiile digitale cu date despre locație, realizate de fermieri prin intermediul smartphone-urilor, nu ar mai avea prioritate în comparație cu alte tipuri de date cu o valoare cel puțin echivalentă, potrivit propunerii Comisiei.

Inițiativa vine după ce rezultatele unui sondaj realizat recent au arătat că un număr semnificativ de fermieri întâmpină probleme în utilizarea dispozitivelor mobile.

Platformă pentru mai multă transparență în comerțul cu miere

Executivul european a lansat un apel către experți, pentru crearea unei platforme prin intermediul căreia să stabilească reguli mai clare în privința originii geografice și a compoziției mierii. Grupul de de lucru va ajuta Executivul blocului să îmbunătățească metodele pentru detectarea practicilor frauduloase în lanțul alimentar, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri.

Inițiativa a fost lansată săptămâna trecută, o dată cu intrarea în vigoare a normelor revizuite ale UE privind mierea, care stabilesc, între altele, obligativitatea indicării pe etichetă a țărilor de origine în cazul amestecurilor și cotele fiecărui stat, în ordine descrescătoare, de la jumătatea anului 2026.

Apelul este deschis până în data de 15 iulie și este adresat tuturor părților interesate din lanțul de aprovizionare cu miere, societății civile și mediului academic, iar prima întâlnire a grupului de experți este de așteptat să aibă loc în luna noiembrie 2024.

Blocul comun este al doilea cel mai mare producător de miere din lume după China, dar este și importator net din țări terțe. Apicultura este practicată în toate statele din Uniunea Europeană. Țările UE cu cea mai mare producție de miere sunt România, Spania, Ungaria, Germania, Italia, Grecia, Franța și Polonia.

În perioada 2023- 2027, 610 milioane de euro din fonduri naționale și ale Uniunii vor sprijini investițiile în sectorul apicol european, repopularea stupilor și combaterea bolilor albinelor, precum și adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, sunt susținute financiar activitățile de promovare și serviciile de consiliere și formare în domeniu.

Piața sud-coreeană se deschide pentru carnea de vită europeană

Producătorii francezi și irlandezi de carne de vită vor putea relua exporturile pe piața sud-coreeană, după eliminarea restricțiilor impuse de Republica Coreea în urmă cu mai bine de două decenii din cauza focarelor de encefalopatie spongiformă bovină, cunoscută ca boala vacii nebune.

În anul 2001, Coreea de Sud, unul dintre cei mai mari importatori de carne de vită din lume, și-a închis piața pentru furnizorii din 15 state membre ale Uniunii Europene. În 2019, a ridicat barierele comerciale pentru Danemarca și Țările de Jos și acum pentru Franța și Irlanda, informează Comisia Europeană, anticipând că în curând alte țări membre vor putea exporta în statul sud-coreean.

Pentru sectorul european al cărnii de vită, comerțul internațional este o sursă importantă de venituri. Anul trecut, exporturile de carne de vită din Uniunea Europeană au depășit un milion de tone, în timp ce importurile au totalizat aproape 290.000 de tone.

15 state membre vor vaccin împotriva gripei aviare

Săptămâna trecută, Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) din cadrul Comisiei a semnat un contract pentru achiziția a 665.000 de doze de vaccin preventiv Seqirus împotriva gripei aviare, precum și o opțiune de cumpărare a încă 40 de milioane de doze în următorii patru ani, pentru 15 state membre ale Uniunii Europene și din Spaţiul Economic European, informează Executivul blocului într-un comunicat de presă. Primele transporturi pleacă spre Finlanda.

Vaccinul este destinat celor mai expuși lucrători la potențiale transferuri de gripă aviară de la păsări sau animale. „Deşi ameninţarea gripei aviare pentru populaţia generală rămâne scăzută, trebuie să protejăm persoanele expuse unui risc mai ridicat, lucrătorii agricoli sau anumiţi medici veterinari”, a declarat Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară, citată în comunicat. Achizițiile sunt voluntare.