Marile manevre pentru funcțiile cheie în UE. Ce urmează?

Odată cunoscute rezultatele alegerilor europene, marile manevre politice pentru împărțirea posturilor-cheie în Uniunea Europeană au început. Înarmați-vă, însă, cu răbdare. Va mai dura până când întreaga echipă instituțională va fi completă.

O primă discuție exploratorie ar putea avea loc chiar în aceste zile, mai precis, de joi până sâmbătă, în marja reuniunii la vârf a G7, de la Apulia. Cu siguranță, șefa guvernului Italian, Georgia meloni, în calitate de gazdă, nu va lăsa să-i scape ocazia de a deschide subiectul, desigur, de o manieră informală, într-unul din saloanele hotelului Borgo Egnazia, unde vor fi primiți liderii Celor 7.

Va fi pentru prima dată după alegeri când se vor întâlni președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Charles Michel, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și, desigur, premierul italian Giorgia Meloni.

Urmează, imediat, un Consiliu European informal, pe 17 iunie.

Aceasta va fi prima discuție oficială pe această temă, condusă de președintele Consiliului European, însă nu ne putem aștepta ca șefii de state și de guverne să facă acum o nominalizare pentru șefia Comisiei Europene.

Cel mai devreme s-ar putea întâmpla la Consiliul European din 27-28 iunie.

Parlamentul European, în noua formulă, cu 720 de deputați, se va reuni la 16 iulie.

Prima prioritate va fi votarea propriului președinte – probabil o nouă partajare a postului între PPE și socialiști, câte doi ani și jumătate de fiecare parte.

De asemenea, foarte important va fi acordul cu privire la pozițiile de conducere, de la vicepreședinți ai Parlamentului la președinții de comisii. Aproximativ 100 de funcții sunt puse în joc și ele sunt foarte importante în cadrul mecanismului de decizie din Parlament.

Până acum, accesul extremei drepte la aceste funcții a fost blocat, în cadrul așa-numitului ”cordon sanitar” imaginat de formațiunile pro-europene. Și va fi prima probă privind funcționarea pe mai departe a acestui mecanism de excludere, în condițiile creșterii numărului de eurodeputați de extremă dreapta în Parlamentul European.

Și tot în prima sa reuniune plenară, Parlamentul va trebui să programeze data la care va vota nominalizarea Consiliului European pentru funcția de președinte al Comisiei. 

Candidatul – sau candidata – va avea nevoie de cel puțin 361 de voturi. Luate împreună, grupurile popular PPE, socialist S&D și liberal-centrist Renew, care au alcătuit și în trecut majoritatea,  depășesc cu puțin 400 de membri, dar votul nu va fi o formalitate. De exemplu, există animozități față de actuala președintă a Comisiei, cel puțin din partea unor centriști și populari francezi sau a unor social-democrați germani. De unde și eforturile lui von der Leyen de a și-o apropia pe Georgia Meloni și grupul conservator ECR.  

Odată trecut de votul Parlamentului, președintele Comisiei va stabili arhitectura echipei executive și vor începe marile negocieri pentru ocuparea portofoliilor, câte unul de fiecare stat membru.

Apoi, candidații propuși vor merge în fața comisiilor Parlamentului European pentru un examen care de fiecare data a fost dificil și a făcut victime, inclusiv din România.

În sfârșit, la 1 decembrie, Consiliul European, ar trebui să numească succesorul lui Charles Michel în funcția de președinte – iar aici Parlamentul nu are niciun cuvânt de spus.

Și de-abia de atunci înainte, întreaga echipă de la vârful Uniunii Europene va fi instalată...

*

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România