|
Ce se va întâmpla în Franța? Și, mai ales, ce efecte va avea victoria extremei drepte asupra mersului Uniunii Europene? Presa din afara Hexagonului analizează situația politică și încearcă o serie de predicții. ”În timp ce mahmureala nu s-a risipit încă în Franța, după marea victorie a extremei drepte și dizolvarea neașteptată a Adunării Naționale de către Emmanuel Macron, campania frenetică pentru alegerile legislative anticipate din 30 iunie și 7 iulie este lansată și toată lumea merge în orb”, observă El País, citat de Courrier International. Și peste toate ”atârnă un mare semn de întrebare: va câștiga formația ultra de data aceasta, în sfârșit și după mai multe încercări nereușite?” întreabă ziarul spaniol. The Guardian consideră că ”decizia neașteptată și riscantă de a organiza alegeri atât de curând ar putea da o putere politică majoră extremei drepte după ani de zile pe stat pe margine. Aceasta ar putea să neutralizeze președinția lui Macron cu trei ani înainte de încheierea acesteia. Dacă partidul de extremă dreaptă câștigă o majoritate totală, președintele ar pierde de fapt controlul asupra politicii interne franceze”. Neue Zürcher Zeitung amintește că ”aranjamentul instituțional conform căruia președintele și șeful guvernului nu sunt din aceeași tabără politică a avut loc doar de trei ori în timpul Republicii a V-a [în 1986, 1993 și 1997]. Guvernul gestionează apoi treburile de zi cu zi, iar președintele are un cuvânt de spus doar în materie de politică externă și apărare. E greu de imaginat un Emmanuel Macron în plan secund. Dar poate că asta face parte și din calculele lui. Dacă trupele lui Marine Le Pen se stabilesc în curând la Matignon, ar fi un test. Este posibil ca ei să se descurce bine și să se arate a fi mai moderați decât se tem mulți. La fel cum e posibil să-i facă pe francezi să uite orice dorință de a mai încredința responsabilități guvernamentale acestui partid”. Corespondentul Deutschlandfunk consideră însă că ”efectele unui guvern de extremă-dreapta în Franța s-ar extinde cu mult dincolo de granițele sale: relațiile franco-germane, care sunt deja destul de dificile, ar atinge un minim istoric. Și asta ar pune o presiune asupra întregii UE.” Și tot în Germania, săptămânalul Die Zeit vede în alegerile franceze un vot de respingere care zguduie Europa: ”De acum încolo, vor fi așadar de două ori mai mulți oameni din Reuniunea Națională (RN) decât din partidul lui Macron care vor determina politica europeană. Ei urmează linia lui Le Pen, care plănuiește să demonteze cât mai repede turbinele eoliene și denunță primirea luxoasă care ar fi rezervată refugiaților. Succesul RN nu poate fi pus doar pe seama acțiunii lui Jordan Bardella, capul său de listă. El a fost deseori criticat pentru că abia a fost prezent în Parlamentul de la Bruxelles și pentru că „nu a schimbat niciodată nici măcar o virgulă” într-un proiect de lege. Un jurnalist a publicat o carte despre Bardella în care prezintă mesaje rasiste postate pe Twitter în tinerețe. Toate acestea nu au schimbat nimic. Se pare că, în timpul acestor alegeri europene, a fost mai puțin vorba despre Bardella însuși cât despre pedepsirea lui Macron. Prin urmare, tot de partea lui Macron însuși trebuie să căutăm succesul extremei drepte”, conchide publicația germană. |